De la structurarea eseurilor la analiza datelor complexe, inteligența artificială a devenit asistentul universal. Totuși, sub stratul de eficiență incontestabilă, cercetătorii avertizează asupra unui fenomen îngrijorător: atrofia cognitivă. Externalizarea constantă a gândirii către algoritmi ar putea degrada tocmai abilitățile care ne fac umani — gândirea critică și capacitatea de a rezolva probleme.
Activitate redusă în rețelele neuronale asociate procesării cognitive la cei care folosesc AI
Un studiu recent realizat de MIT a adus dovezi concrete prin monitorizarea activității cerebrale (EEG). Participanții care au folosit ChatGPT pentru a scrie eseuri au prezentat o activitate redusă în rețelele neuronale asociate procesării cognitive.
Consecința a fost imediată: utilizatorii de AI au avut dificultăți majore în a-și aminti sau cita propriile texte, comparativ cu cei care au scris prin efort propriu. Concluzia cercetătorilor este un semnal de alarmă: riscăm o scădere dramatică a abilităților de învățare.
Munca de birou și „lenea” creierului
Efectul nu se limitează la mediul academic. O cercetare comună a Universității Carnegie Mellon și Microsoft, efectuată pe angajați din sectorul administrativ, a confirmat o corelație directă: cu cât încrederea în AI este mai mare, cu atât efortul de gândire critică depus de angajat este mai mic. Deși productivitatea crește, „implicarea critică” scade, ducând la o dependență periculoasă de tehnologie.
Impact enorm asupra elevilor
În școli, situația este complexă. Un studiu Oxford University Press arată că:
60% dintre elevi simt că AI le-a afectat negativ abilitățile necesare pentru teme.
90% dintre elevi consideră totuși că AI i-a ajutat să dezvolte cel puțin o abilitate precum creativitatea sau revizuirea.
25% recunosc că tehnologia le-a făcut munca „prea ușoară”.
Doctorul Alexandra Tomescu subliniază nevoia de îndrumare: elevii vor să folosească tehnologia, dar au nevoie de reguli pentru a o face responsabil.
Riscul atrofiei cognitive
Profesorul Wayne Holmes (UCL) avertizează că ne confruntăm cu un paradox: performanța crește, dar învățarea scade. El citează studii de la Harvard Medical School unde asistența AI a îmbunătățit rezultatele unor medici, dar a afectat capacitatea altora de a învăța din cazurile clinice. „Nu este doar o versiune modernă a calculatorului de buzunar”, insistă Holmes, subliniind că trebuie să înțelegem mecanismele din spatele AI pentru a nu ne pierde autonomia mentală.
Inteligența Artificială nu trebuie folosită ca autor
Chiar și reprezentanții OpenAI, prin vocea Jaynei Devani, recomandă prudență. Viziunea oficială este ca AI să fie utilizat ca un tutor personal disponibil la orice oră, nu ca un instrument de externalizare totală a muncii.
Provocarea viitorului nu este interzicerea AI, ci utilizarea sa țintită: să folosim algoritmii pentru a ne accelera evoluția, fără a lăsa „mușchiul” gândirii noastre să se atrofieze.
