Curtea de Apel Oradea a anulat definitiv decizia de mediu pentru centura Aleșd, proiectul de suflet al lui Ilie Bolojan

O hotărâre definitivă pronunțată de Curtea de Apel Oradea pe 4 noiembrie 2026 pune într-o situație complicată proiectul centurii ocolitoare a orașului Aleșd. Judecătorii au dispus anularea deciziei de încadrare emise în martie 2021 de Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, unul dintre documentele importante care au stat la baza procedurilor de autorizare a investiției.

Decizia instanței readuce în discuție legalitatea întregului demers administrativ, mai ales că șoseaua a fost deja construită și inaugurată. În plus, există alte litigii aflate în desfășurare, prin care locuitorii contestă autorizația de construire și hotărârea Guvernului referitoare la exproprieri.

Proiectul a fost susținut în perioada în care Ilie Bolojan ocupa funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor. Alegerea traseului a provocat nemulțumiri puternice în rândul proprietarilor din zonă, care au reclamat apropierea drumului de locuințe și efectele asupra calității vieții.

Consecințele hotărârii ar putea depăși cadrul unui simplu litigiu administrativ. Sunt ridicate întrebări privind valabilitatea altor acte emise pentru investiție, eligibilitatea finanțării europene și eventualele despăgubiri pe care le-ar putea solicita persoanele afectate. Totuși, aceste consecințe nu sunt automate și depind de soluțiile pronunțate în celelalte dosare, precum și de verificările autorităților competente.

Curtea de Apel Oradea a desființat documentul de mediu emis în 2021

Litigiul a fost înregistrat sub numărul 4929/111/2021. În această cauză, Achim Dănuț Ionuț și ceilalți reclamanți au contestat actul emis de Agenția pentru Protecția Mediului Bihor.

După ce Tribunalul Bihor pronunțase Sentința nr. 325/CA din 28 aprilie 2025, reclamanții au declarat recurs. Curtea de Apel Oradea le-a admis cererea, a casat în parte hotărârea anterioară și a rejudecat cauza, ajungând la concluzia că acțiunea trebuie admisă.

Prin Hotărârea nr. 643/2026, instanța a dispus anularea Deciziei etapei de încadrare nr. 440 din 26 martie 2021. În proces au fost implicați, printre alții, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, Consiliul Județean Bihor, CNAIR, Administrația Bazinală de Apă Crișuri, Primăria Aleșd, Ministerul Transporturilor și Guvernul României.

Pe lângă anularea documentului, instanța a stabilit că Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate și Consiliul Județean Bihor trebuie să achite reclamanților, în proporții egale, 50.528 de lei. Suma reprezintă cheltuieli de judecată aferente onorariilor experților.

Hotărârea este definitivă.

Este important de precizat că actul anulat nu reprezintă un acord de mediu propriu-zis, ci o decizie emisă în etapa de încadrare a proiectului. Potrivit Legii nr. 292/2018, prin intermediul acesteia se stabilește dacă o investiție trebuie să treacă printr-o evaluare completă a efectelor asupra mediului.

Acest document poate reprezenta o condiție necesară pentru continuarea procedurii de autorizare, în funcție de caracteristicile proiectului și de cerințele legale aplicabile. De altfel, articolul 23 din Legea nr. 292/2018 prevede că anumite proiecte nu pot fi realizate în lipsa deciziei de încadrare sau a acordului de mediu, după caz, precum și a aprobării de dezvoltare.

Prin anularea actului din 2021 apare, așadar, o problemă juridică importantă: în ce măsură mai pot fi menținute documentele ulterioare care au avut la bază această decizie?

Deocamdată, motivarea integrală a hotărârii nu este disponibilă public. Din acest motiv, nu pot fi stabilite cu exactitate toate argumentele pentru care judecătorii au decis anularea documentului.

Cum a ajuns traseul centurii să provoace un conflict cu locuitorii din Aleșd

Disputa privind proiectul a început în perioada 2020-2021, când Consiliul Județean Bihor, condus la acea vreme de Ilie Bolojan, a preluat inițiativa realizării variantei ocolitoare a orașului, în colaborare cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Una dintre principalele controverse a fost legată de alegerea traseului. Planul inițial prevedea o șosea cu o lungime de aproximativ 16,8 kilometri, care presupunea lucrări complexe, inclusiv construirea unor poduri peste Crișul Repede. Costul estimat al acestei variante se ridica la aproximativ 102 milioane de euro.

Ulterior, autoritățile au luat în calcul două soluții mai scurte, de 6,4 kilometri și, respectiv, 5,9 kilometri. Estimările financiare pentru acestea erau de aproximativ 27 de milioane de euro, respectiv 25 de milioane de euro.

În cele din urmă, a fost preferată varianta cu lungimea cea mai redusă. Aceasta presupunea însă traversarea unei zone locuite pe o distanță de aproximativ 520 de metri, în apropierea caselor de pe strada Octavian Goga.

Ilie Bolojan a apărat public această opțiune, invocând avantajele financiare și posibilitatea executării mai rapide a lucrărilor. În legătură cu porțiunea care trecea prin apropierea locuințelor, acesta ar fi descris impactul drept unul suportabil, potrivit declarațiilor relatate atunci de presa locală.

Perspectiva administrației nu a fost însă împărtășită de oamenii care locuiau în zona respectivă. Aceștia au susținut că noua șosea nu rezolvă în mod corespunzător problema traficului, ci mută o parte dintre neplăceri către alte cartiere și gospodării.

Printre nemulțumirile exprimate s-au numărat apropierea traficului greu de case, diminuarea confortului locativ, afectarea proprietăților și deteriorarea condițiilor de trai.

Opoziția față de proiect a fost semnificativă încă de la început. În 2021, aproximativ 760 de persoane din Aleșd, Tinăud și Peștiș au semnat o petiție prin care și-au exprimat dezacordul față de traseul propus. Ulterior, la Consiliul Județean Bihor au ajuns și alte sute de solicitări din partea proprietarilor afectați.

Protestele nu au schimbat însă direcția proiectului, iar conflictul s-a mutat treptat în instanță. Locuitorii au contestat mai multe hotărâri administrative și au atacat inclusiv documentele care au stat la baza exproprierilor și a construirii drumului.

În septembrie 2021, Curtea de Apel Oradea a suspendat hotărârea Consiliului Local Aleșd prin care fusese aprobat traseul. În anul următor au fost suspendate și unele hotărâri ale Consiliului Județean Bihor, iar Tribunalul Bihor a dispus, în primă instanță, anularea unor acte administrative legate de investiție.

Tensiunile au continuat și în 2023, când reprezentanții administrației județene au avertizat proprietarii care împiedicau accesul constructorilor că ar putea fi obligați să suporte prejudiciile provocate de întârzieri și de eventuala pierdere a finanțării europene.

În aprilie 2024, lucrările au fost reluate pe anumite terenuri expropriate, în prezența unui executor judecătoresc și a jandarmilor, după ce contestațiile unor proprietari fuseseră respinse.

După aproape șase ani de dispute, locuitorii au obținut acum o soluție definitivă într-unul dintre cele mai importante procese privind proiectul: anularea deciziei de mediu.

Autorizația de construire și exproprierile sunt încă analizate de instanțe

Hotărârea Curții de Apel Oradea poate deveni un argument important în alte două procese care vizează legalitatea investiției.

Primul dosar are ca obiect anularea autorizației de construire. În această cauză, trebuie analizat dacă documentul prin care au fost autorizate lucrările respectă condițiile legale, în contextul în care decizia de încadrare din 2021, pe care s-ar fi bazat procedura, a fost anulată definitiv.

Dacă se confirmă că autorizația a fost emisă în temeiul actului de mediu desființat de instanță, reclamanții ar putea invoca această împrejurare ca argument suplimentar pentru constatarea nelegalității autorizației.

Al doilea litigiu privește Hotărârea Guvernului nr. 346/2022, actul prin care au fost aprobate amplasamentul lucrării și declanșarea procedurilor de expropriere.

Și în această situație, soluția definitivă pronunțată în dosarul privind decizia de mediu ar putea avea relevanță. Importanța sa va depinde inclusiv de argumentele din motivarea hotărârii, atunci când aceasta va deveni disponibilă.

Codul de procedură civilă, prin articolele 430 și 431, reglementează autoritatea de lucru judecat și efectele hotărârilor definitive. Cu toate acestea, anularea deciziei de încadrare nu atrage automat desființarea autorizației de construire sau a hotărârii de expropriere.

Fiecare dintre aceste acte administrative trebuie analizat în cadrul procesului în care a fost contestat, iar instanțele competente trebuie să pronunțe soluții distincte.

În eventualitatea în care și celelalte acțiuni vor fi admise definitiv, centura Aleșd s-ar putea confrunta cu o situație juridică deosebit de complicată: o investiție deja finalizată, pentru care mai multe dintre documentele administrative esențiale ar putea fi desființate.

Există posibilitatea desființării unor lucrări realizate fără respectarea normelor de mediu?

Legea nr. 292/2018 conține prevederi referitoare la consecințele nerespectării obligațiilor privind evaluarea impactului asupra mediului.

Un exemplu este articolul 26 alineatul (4), care stabilește, în condițiile prevăzute de lege, posibilitatea aplicării unei sancțiuni complementare ce presupune desființarea lucrărilor și readucerea terenului la starea inițială.

Această prevedere arată că finalizarea unei investiții nu exclude în toate situațiile posibilitatea unor măsuri radicale atunci când sunt constatate încălcări ale legislației de mediu.

Totuși, hotărârea pronunțată în cazul centurii Aleșd nu conține o dispoziție privind demolarea drumului și nici nu prevede suspendarea circulației. O asemenea măsură nu poate fi considerată o consecință directă și automată a anulării deciziei de încadrare.

Ar trebui îndeplinite condiții juridice suplimentare și pronunțate măsurile corespunzătoare de către autoritățile sau instanțele competente.

În acest context este relevantă și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. În cauzele conexate C-196/16 și C-197/16, judecătorii europeni au analizat obligația statelor de a remedia consecințele încălcării normelor privind evaluarea impactului asupra mediului, inclusiv atunci când proiectele au fost deja executate.

De asemenea, o eventuală procedură de regularizare ulterioară trebuie să respecte legislația europeană și să țină cont de efectele asupra mediului produse până la acel moment. Ea nu poate deveni o modalitate de ocolire a obligațiilor legale.

Prin urmare, faptul că șoseaua a fost terminată și este folosită de șoferi nu înlătură obligația autorităților de a analiza efectele hotărârii definitive.

Finanțarea europeană ar putea intra în atenția autorităților de control

O altă problemă importantă privește banii utilizați pentru realizarea centurii ocolitoare. Dacă verificările ulterioare vor constata că anumite cheltuieli au fost efectuate cu încălcarea condițiilor legale, ar putea apărea consecințe financiare pentru instituțiile implicate.

Potrivit datelor prezentate de Consiliul Județean Bihor, centura Aleșd are o lungime de 5,85 kilometri. Contractul de execuție, atribuit asocierii Drum Asfalt – Trameco, a avut o valoare de 89.097.659,28 lei, TVA inclus.

Investiția a beneficiat de finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 și Programul Transport 2021-2027.

În 2023, Ilie Bolojan anunța semnarea unui contract de finanțare în valoare de aproximativ 120 de milioane de lei. Din această sumă, 102 milioane de lei reprezentau cheltuieli eligibile, iar 18 milioane de lei erau aferente TVA-ului neeligibil.

Regulile europene privind utilizarea fondurilor impun respectarea legislației naționale și europene, inclusiv a cerințelor referitoare la protecția mediului.

Regulamentul UE 2021/1060 permite aplicarea unor corecții financiare atunci când sunt identificate cheltuieli nelegale. În funcție de gravitatea și natura neregulilor, contribuția europeană poate fi redusă sau anulată, integral ori parțial.

La nivel național, procedurile de constatare a neregulilor și de recuperare a sumelor sunt reglementate de OUG nr. 66/2011.

Anularea deciziei de încadrare din 2021 poate determina verificări suplimentare privind respectarea condițiilor în care a fost acordată finanțarea pentru centură. Nu rezultă însă că fondurile trebuie returnate automat.

Autoritățile de control vor trebui să analizeze circumstanțele concrete, natura încălcărilor, legătura acestora cu cheltuielile declarate și prevederile contractelor de finanțare.

În funcție de concluzii, consecințele pot varia de la menținerea finanțării fără corecții până la recuperarea unei părți sau chiar a întregii contribuții europene aferente cheltuielilor afectate.

Dacă se va constata că bugetele publice au suferit pierderi ca urmare a unor decizii administrative nelegale, va trebui analizat și cine poate răspunde pentru prejudiciul produs.

În ce condiții ar putea fi tras la răspundere Ilie Bolojan?

Implicarea lui Ilie Bolojan în promovarea proiectului este unul dintre motivele pentru care hotărârea instanței are și o dimensiune politică.

În perioada în care conducea Consiliul Județean Bihor, acesta a susținut varianta de traseu aleasă și a prezentat investiția drept o soluție mai economică și mai rapidă pentru descongestionarea traficului din Aleșd.

Acest rol îi conferă o responsabilitate politică și administrativă în ceea ce privește explicarea deciziilor luate de instituția pe care o conducea. Răspunderea juridică individuală reprezintă însă o chestiune separată și nu poate fi stabilită doar pe baza susținerii publice a proiectului.

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, la articolul 16, permite, în anumite condiții, chemarea în judecată a persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau adoptarea unui act administrativ considerat nelegal, atunci când sunt solicitate despăgubiri.

În cazul în care sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege, persoana respectivă poate fi obligată să achite despăgubiri în solidar cu autoritatea publică.

Pentru aplicarea unei asemenea măsuri ar trebui demonstrate contribuția concretă a persoanei la fapta ilicită, existența unui prejudiciu și legătura de cauzalitate dintre conduita sa și paguba produsă.

Trebuie făcută și o distincție importantă: decizia de încadrare anulată de Curtea de Apel Oradea a fost emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, nu de Ilie Bolojan. Eventuala răspundere a instituției care a emis documentul nu se confundă cu răspunderea individuală a celor care au promovat sau susținut investiția la nivelul administrației județene.

Așadar, o eventuală obligație personală de plată a unor despăgubiri nu poate fi presupusă și trebuie stabilită printr-o procedură juridică distinctă.

Ar putea fi investigate și eventuale fapte penale?

Pe lângă consecințele administrative și financiare, situația poate ridica întrebări și din perspectiva dreptului penal. O asemenea analiză ar deveni justificată dacă documentele proiectului sau motivarea hotărârii definitive ar indica existența unor încălcări ale legii care pot fi imputate unor persoane determinate.

Una dintre infracțiunile care ar putea fi analizate, în funcție de probe, este abuzul în serviciu, prevăzut de articolul 297 din Codul penal.

Pentru existența acestei infracțiuni trebuie dovedit că o persoană care exercită atribuții de serviciu a încălcat o obligație prevăzută de lege, în condițiile de vinovăție cerute de norma penală, iar prin acțiunea sau inacțiunea sa a produs o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane.

Forma actuală a textului de lege prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani, precum și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

O altă direcție de verificare ar putea viza eventuale infracțiuni de fals, dacă s-ar descoperi că anumite documente au fost întocmite sau utilizate cu menționarea intenționată a unor informații nereale.

În plus, având în vedere utilizarea fondurilor europene, ar putea fi analizate și prevederile articolului 18¹ din Legea nr. 78/2000. Acesta ar putea deveni relevant dacă ar exista dovezi că au fost folosite cu rea-credință documente sau declarații false, inexacte ori incomplete pentru obținerea sau păstrarea pe nedrept a finanțării europene.

În funcție de natura faptelor și de îndeplinirea condițiilor legale, verificările ar putea intra inclusiv în competența structurilor specializate, printre care Parchetul European.

Este însă esențial de subliniat că hotărârea Curții de Apel Oradea nu stabilește existența vreunei infracțiuni și nu constată vinovăția penală a lui Ilie Bolojan sau a altor persoane implicate în proiect.

O eventuală anchetă ar trebui să stabilească faptele concrete, persoanele responsabile, forma de vinovăție și toate elementele cerute de lege pentru fiecare infracțiune analizată.

Proprietarii afectați ar putea cere compensații pentru prejudiciile suferite

Decizia definitivă poate avea importanță și pentru locuitorii care s-au opus traseului și au susținut că investiția le-a afectat proprietățile.

În condițiile prevăzute de Legea nr. 554/2004, persoanele prejudiciate prin emiterea unor acte administrative nelegale pot solicita repararea pagubelor suferite.

În cazul centurii Aleșd, eventualele pretenții ar putea viza scăderea valorii de piață a unor imobile, afectarea folosinței proprietăților, pagube materiale sau, dacă sunt întrunite condițiile legale, daune morale.

Nu este însă suficientă simpla existență a hotărârii de anulare a deciziei de încadrare pentru ca proprietarii să primească automat despăgubiri.

Fiecare persoană care solicită compensații trebuie să dovedească prejudiciul invocat și să demonstreze legătura dintre acesta și fapta sau actul administrativ considerat nelegal. În acest proces pot fi necesare expertize tehnice și evaluări imobiliare.

Hotărârea definitivă reprezintă totuși un element juridic important pe care locuitorii îl pot folosi în susținerea unor eventuale cereri de reparare a prejudiciilor.

Procedurile de expropriere au continuat chiar și după inaugurarea șoselei

Un alt aspect care complică situația este faptul că procedurile administrative referitoare la proprietățile afectate nu s-au încheiat odată cu deschiderea circulației.

La 3 septembrie 2026, Guvernul a aprobat suplimentarea cu aproximativ 3,77 milioane de lei a fondurilor destinate despăgubirilor pentru exproprierile legate de proiectul centurii Aleșd.

Prin HG nr. 701/2026 au fost actualizate datele și cuantumurile despăgubirilor pentru 213 imobile. Totodată, actul normativ a prevăzut declanșarea procedurilor de expropriere pentru alte 19 construcții situate pe terenurile expropriate anterior.

Aceste demersuri au avut loc la aproximativ doi ani după ce șoseaua fusese deschisă integral circulației, la 31 august 2024.

Continuarea procedurilor arată că investiția a rămas însoțită de probleme administrative privind proprietățile și despăgubirile chiar și după finalizarea lucrărilor.

O investiție inaugurată, dar cu întrebări juridice încă nerezolvate

Anularea definitivă a deciziei de încadrare schimbă datele juridice ale disputei privind centura Aleșd. După ani în care locuitorii au contestat traseul, au organizat proteste și au apelat la instanțe, aceștia au obținut o soluție definitivă împotriva unuia dintre documentele importante ale proiectului.

Hotărârea nu desființează însă automat toate actele administrative emise ulterior și nici nu dispune oprirea circulației sau demolarea drumului. Aceste aspecte depind de soluțiile care vor fi pronunțate în celelalte procese și de eventualele măsuri dispuse în urma verificărilor administrative.

Rămân deschise mai multe întrebări: dacă autorizația de construire poate fi menținută, ce efecte ar putea avea anularea documentului de mediu asupra exproprierilor și dacă finanțarea europeană a fost utilizată în condițiile cerute de lege.

În același timp, trebuie clarificat dacă persoanele ale căror decizii au contribuit la realizarea proiectului pot fi chemate să răspundă pentru eventualele prejudicii constatate.

Pentru Ilie Bolojan, care a susținut public varianta de traseu și a asociat proiectul cu eficiența administrației județene, decizia instanței reprezintă un nou motiv pentru a oferi explicații privind modul în care au fost analizate alternativele, respectarea procedurilor de mediu și riscurile juridice ale investiției.

Cert este că inaugurarea din august 2024 nu a pus capăt controversei. Dimpotrivă, hotărârea definitivă din 4 noiembrie 2026 readuce în prim-plan întrebări esențiale despre legalitatea modului în care a fost realizată centura Aleșd și despre consecințele pe care le-ar putea suporta autoritățile în cazul în care și celelalte acte contestate vor fi declarate nelegale.