Uraganul Polo, mai puternic decât estimările inițiale. Cercetătorii indică rolul decisiv al schimbărilor climatice

Schimbările climatice au amplificat vânturile uraganului Polo

Un raport realizat de specialiștii de la Climate Central și World Weather Attribution a analizat factorii care au contribuit la intensitatea uraganului Polo. Concluzia principală este că schimbările climatice generate de activitățile umane au avut o contribuție importantă la dezvoltarea fenomenului.

Potrivit analizei citate de Associated Press, încălzirea globală asociată utilizării cărbunelui, petrolului și gazelor naturale ar fi determinat o creștere a vitezei vântului cu aproximativ 10 kilometri pe oră. În același timp, fenomenul El Niño ar fi adăugat în jur de 8 kilometri pe oră.

Deși diferența poate părea redusă, cercetătorii atrag atenția că inclusiv o creștere relativ mică a vitezei vântului poate amplifica semnificativ potențialul distructiv al unui uragan.

Friederike Otto, cercetătoare în domeniul climei și coautoare a raportului, a explicat că ambele fenomene au contribuit la intensificarea furtunii, însă efectul schimbărilor climatice a fost mai mare.

Experta a subliniat că El Niño este un fenomen natural temporar, în timp ce încălzirea globală continuă să se accentueze atât timp cât emisiile de gaze cu efect de seră rămân ridicate.

Oceanul Pacific, încălzit până la 31,2 grade Celsius

Unul dintre factorii care au favorizat dezvoltarea uraganului Polo a fost temperatura excepțional de ridicată a apei oceanului. Potrivit studiului, temperaturile au ajuns la aproximativ 31,2 grade Celsius, cu până la două grade peste valorile considerate normale pentru acele condiții.

Apele calde furnizează energia necesară dezvoltării sistemelor tropicale, contribuind la intensificarea vânturilor și la consolidarea furtunilor.

Cercetătorii au estimat că schimbările climatice au făcut ca asemenea condiții favorabile să fie de aproximativ 23 de ori mai probabile. În cazul fenomenului El Niño, probabilitatea ar fi crescut de circa 14 ori.

Aceste rezultate sugerează că încălzirea provocată de activitățile umane a amplificat efectele unui context natural deja favorabil formării unei furtuni extrem de puternice.

Polo a ajuns la categoria 5 în aproximativ 24 de ore

Uraganul a atras atenția specialiștilor și prin viteza cu care s-a intensificat. În aproximativ o zi, sistemul tropical a evoluat până la categoria 5, nivelul maxim pe scara utilizată pentru clasificarea uraganelor.

Potrivit informațiilor prezentate în analiza citată de publicațiile internaționale, Polo a rămas la această intensitate timp de aproximativ două zile și jumătate, stabilind un record de durată pentru un sistem de categoria 5 în Pacific.

Înainte de a ajunge pe uscat, furtuna a slăbit considerabil și a lovit o zonă slab populată din Mexic. Chiar dacă impactul asupra unei regiuni dens populate ar fi putut avea consecințe mai grave, cercetătorii au considerat că evoluția sa rapidă oferă informații importante despre riscurile asociate încălzirii oceanelor.

Kristina Dahl, specialistă în domeniul climei, a atras atenția că fenomenul El Niño poate modifica distribuția precipitațiilor și a secetei la nivel global, însă schimbările climatice reprezintă un factor de fond care influențează tot mai mult riscurile meteorologice.

De ce El Niño poate favoriza furtunile în Pacific

El Niño este un fenomen climatic natural caracterizat prin încălzirea periodică a unor regiuni din Oceanul Pacific. Efectele sale asupra furtunilor diferă în funcție de bazinul oceanic, deoarece modifică circulația atmosferică și condițiile de formare a sistemelor tropicale.

Un element important este forfecarea vântului, adică variația vitezei sau a direcției vântului în funcție de altitudine. În anumite condiții, aceasta poate împiedica dezvoltarea unui uragan, perturbând structura furtunii.

În Pacific, schimbările produse de El Niño pot reduce influența unor vânturi care ar slăbi sistemele tropicale. În acest context, apa foarte caldă și condițiile atmosferice favorabile pot permite furtunilor să se intensifice mai rapid.

Daniel Gilford, unul dintre coautorii studiului, a comparat mecanismul cu circulația rutieră: forfecarea vântului poate funcționa ca un semafor roșu pentru furtuni într-o anumită regiune și ca unul verde în alta. În cazul uraganului Polo, condițiile din Pacific au favorizat dezvoltarea sistemului.

Totuși, analiza nu a evaluat în detaliu forfecarea vântului la altitudini mari, unde El Niño poate avea o influență importantă. Acest aspect reprezintă o limitare a cercetării și trebuie luat în calcul la interpretarea concluziilor.

Unii experți consideră că influența încălzirii globale ar putea fi subestimată

Concluziile raportului au atras și reacții din partea unor cercetători care nu au participat la realizarea acestuia. Brian Tang, specialist în științe atmosferice la Universitatea din Albany, a declarat că a fost surprins inițial de faptul că schimbările climatice au fost considerate un factor mai important decât El Niño, având în vedere intensitatea fenomenului natural din acest an.

Pe de altă parte, Jeff Masters de la Yale Climate Connections, Michael Mann de la Universitatea din Pennsylvania și Carl Schreck de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord au apreciat că analiza ar putea subestima contribuția încălzirii globale la intensitatea uraganului.

Masters a făcut referire la un studiu publicat în 2024 de Daniel Gilford, care indica o contribuție importantă a schimbărilor climatice la creșterea vitezei vânturilor unor uragane din Atlantic în perioada 2019-2023.

Gilford a recunoscut că noul raport ar putea subestima într-o anumită măsură efectul încălzirii globale, explicând că echipa a ales o abordare conservatoare și a ținut cont de mai mulți factori care influențează evoluția furtunilor.

Cercetătorii subliniază că uraganul Polo ar fi fost puternic chiar și în absența schimbărilor climatice și a fenomenului El Niño. Cu toate acestea, analiza arată că încălzirea oceanului și modificarea condițiilor climatice pot amplifica intensitatea unor fenomene extreme, sporind riscurile pentru comunitățile expuse.