Fenomenul tăierilor ilegale se amplifică în România: cantitatea de lemn fără acte depistată în primele șase luni din 2026 a crescut cu 143% față de aceeași perioadă a anului trecut. În acest context, Glad Varga, președintele Comisiei pentru mediu din Senat, face un apel la cetățeni să raporteze orice transport sau tăiere suspectă și să evalueze activitatea autorităților.
Bilanțul primului semestru din 2026 arată o intensificare critică a neregulilor din sectorul silvic românesc. Conform datelor prezentate de senatorul PNL Glad Varga, președintele Comisiei pentru mediu din Senat, inspectorii forestieri au identificat peste 6.800 de metri cubi de material lemnos valorificat în afara cadrului legal. Prin comparație, în primele șase luni din 2025 au fost depistați aproximativ 2.800 de metri cubi, ceea ce reprezintă un salt de peste 143%.
Odată cu volumul masei lemnoase ilegale, s-a prăbușit și valoarea pagubelor constatate: valoarea prejudiciilor a urcat spectaculos de la 1,34 milioane de lei la aproape 3,85 milioane de lei. Această creștere substanțială s-a înregistrat în condițiile în care numărul total al inspecțiilor pe teren a crescut cu doar 10%, semn că verificările au fost concentrate mult mai eficient asupra zonelor cu risc ridicat.
Întrebarea crucială: Cât lemn se taie fără să se știe?
Rezultatele controalelor ridică însă semne serioase de întrebare cu privire la amploarea reală a fenomenului. Reprezentanții Comisiei pentru mediu avertizează că cifrele oficiale reprezintă doar o fracțiune din ceea ce se exploatează efectiv din pădurile țării.
„Oare cât lemn dispare din pădurile României fără să fie descoperit?”, a transmis parlamentarul într-un mesaj public, subliniind că statisticile oficiale arată doar cazurile în care inspectorii au reușit să intervină.
La rândul său, ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a confirmat că cifrele în creștere sunt consecința directă a reorientării strategiilor de control către cazurile cu indicii temeinice de tăieri ilegale.
Apel la mobilizarea populației: „Legile nu au valoare dacă rămân doar pe hârtie”
Pentru a combate fenomenul din teren, Glad Varga face un apel direct către populație, solicitându-le cetățenilor să devină parteneri activi în monitorizarea fondului forestier și să evalueze prompt eficiența autorităților locale.
Parlamentarul le-a cerut urmăritorilor de pe rețelele de socializare să semnaleze orice activitate suspectă — de la tăieri neautorizate până la transporturi de lemn fără acte — precizând și județele din care provin, pentru a avea o imagine clară a situației reale din teritoriu.
Printre instrumentele de protecție menționate se numără și pachetul de măsuri legislative adoptat în luna decembrie. Acesta include:
Infracțiune penală: Sancționarea penală a transporturilor ilegale repetate atunci când volumul cumulat depășește pragul de 5 m³.
Reformă în administrația silvică: Introducerea concursurilor transparente pentru posturile de conducere din Romsilva și ocoalele silvice, limitarea duratei mandatelor și evaluări anuale de performanță.
Instrument digital pentru sesizări și transparență
Pentru a facilita implicarea cetățenilor, Garda Forestieră Națională pune la dispoziție o platformă digitală dedicată. Prin intermediul acesteia, oricine poate transmite sesizări legate de posibile infracțiuni silvice și poate urmări în timp real modul în care acestea sunt soluționate.
Mai mult, cadrul legal le oferă petiționarilor posibilitatea de a însoți echipele de inspectori pe teren pentru a indica exact locurile în care au fost observate abuzurile. Platforma oferă, de asemenea, acces public la date privind controalele efectuate, sancțiunile aplicate și valoarea prejudiciilor recuperate.
