Xi Jinping a declanșat cea mai amplă epurare politică din China din ultimii 50 de ani. Sute de mii de oficiali au ajuns în închisori

Xi Jinping a declanșat cea mai amplă campanie de epurare a Partidului Comunist Chinez din ultima jumătate de secol, iar numărul celor vizați de anchete și sancțiuni continuă să crească. Aproximativ 628.000 de oficiali ar fi fost trimiși în închisoare în cei 13 ani de când liderul chinez se află la putere, potrivit estimărilor profesorului Minxin Pei, citate de Financial Times. O asemenea amploare a represiunii împotriva cadrelor de partid nu a mai fost întâlnită în China din perioada lui Mao Zedong.

Sub pretextul combaterii corupției și a abaterilor disciplinare, autoritățile au deschis în al treilea mandat al lui Xi, început în 2023, de 14 ori mai multe dosare penale decât în precedentul mandat de cinci ani. Pe măsură ce liderul chinez își consolidează puterea, epurările devin tot mai extinse, iar teama se răspândește în rândul nomenclaturii, scrie The Moscow Times. Experții avertizează că această atmosferă afectează capacitatea conducerii de a evalua corect situația din țară.

Aproape 628.000 de oficiali ar fi ajuns în închisorile din China

Minxin Pei, profesor de științe politice la Claremont McKenna College din California, estimează că aproximativ 628.000 de membri ai Partidului Comunist Chinez au fost urmăriți penal și, cel mai probabil, condamnați la închisoare în 11 dintre cei 13 ani de conducere ai lui Xi Jinping pentru care există date disponibile.

Dimensiunea fenomenului este cu atât mai relevantă cu cât, în 2024, în penitenciarele chineze se aflau 1,69 milioane de persoane. Prin urmare, cei vizați de epurările politice ale liderului de la Beijing reprezintă o parte importantă din totalul deținuților.

Estimările lui Pei arată că aproximativ 7,2 milioane de membri ai Partidului Comunist au fost supuși unor forme de sancțiuni politice, administrative sau judiciare. Printre persoanele vizate se numără cel puțin 632 de oficiali de rang înalt, cunoscuți sub denumirea de „tigri”. Termenul este folosit pentru cadrele aflate în funcții importante, de la nivelul de viceministru până la cel de viceguvernator provincial sau poziții superioare.

Datele prezentate de autoritățile chineze sunt chiar mai mari. Zhang Fuhai, secretar adjunct al Comisiei Centrale pentru Inspecția Disciplinei a Partidului Comunist Chinez, instituția care supraveghează anchetele interne, și adjunct al șefului Comisiei Naționale de Supraveghere, a anunțat cifrele într-un raport preluat de agenția Xinhua.

Potrivit acestuia, de la cel de-al XVIII-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, desfășurat în 2012, când Xi Jinping a fost confirmat în funcția de lider, instituțiile disciplinare și de supraveghere din întreaga țară au înregistrat 8,105 milioane de dosare și au tras la răspundere 7,922 milioane de persoane. Dintre acestea, 963 erau oficiali aflați sub monitorizarea și supravegherea Comitetului Central al partidului.

Xi Jinping se pregătește pentru al patrulea mandat la conducerea Chinei

Xi Jinping face parte din a cincea generație de lideri chinezi, considerată și ultima în actuala succesiune politică. După moartea lui Mao Zedong, conducerea Partidului Comunist și a țării a decis introducerea unui sistem prin care liderii urmau să fie înlocuiți o dată la zece ani, după două mandate de câte cinci ani.

Xi a renunțat însă la această regulă nescrisă. Nu a desemnat niciun succesor și a obținut un al treilea mandat, consolidându-și astfel poziția în fruntea statului. Următorul Congres al Partidului Comunist Chinez este programat pentru toamna anului 2027, iar liderul este așteptat să obțină un al patrulea mandat, care i-ar permite să rămână la conducere încă cinci ani.

La o recentă sesiune plenară, la care au lipsit aproximativ un sfert dintre delegați, Xi a promovat o rezoluție privind întărirea controlului asupra partidului. Numărul participanților care au fost supuși persecuțiilor a fost unul record.

Potrivit profesorului Minxin Pei, momentul adoptării rezoluției nu este întâmplător. Măsura a fost luată cu un an înaintea congresului din 2027, când este de așteptat ca Xi să fie confirmat din nou în funcția de lider al Chinei.

Numărul sancțiunilor a crescut spectaculos în al treilea mandat

Comparația cu perioada predecesorului său, Hu Jintao, scoate în evidență amploarea campaniei declanșate de Xi Jinping. În timpul celui de-al doilea mandat al lui Hu, în fiecare an erau sancționați disciplinar, în medie, 145.800 de oficiali ai partidului. Aproximativ 5.460 dintre aceștia ajungeau anual să fie urmăriți penal.

În al treilea mandat al lui Xi Jinping, media anuală a persoanelor supuse sancțiunilor disciplinare a depășit însă 800.000. În 2025, numărul a atins un record de 983.000 de persoane. În același timp, aproximativ 75.000 de membri ai nomenclaturii sunt vizați în fiecare an de anchete penale.

O asemenea amploare a represiunii nu a mai fost întâlnită în China din timpul conducerii lui Mao Zedong. În plus, în sistemul judiciar chinez, peste 99% dintre dosarele penale se încheie, de regulă, cu o condamnare.

Xi Jinping justifică înăsprirea controalelor prin necesitatea combaterii corupției și a „amenințărilor grave ascunse în interiorul partidului, statului și armatei”, după cum se arată în comunicatul emis la finalul sesiunii plenare.

Conducerii partidului i-a fost transmis și un mesaj fără echivoc: cadrele au de ales între supunerea totală față de conducere și excluderea din Partidul Comunist Chinez, în cel mai bun caz.

Beijingul vorbește despre victoria împotriva corupției, dar experții văd puține rezultate

După sesiunea plenară, Zhang Fuhai a declarat că ofensiva anticorupție a obținut o „victorie zdrobitoare”. Oficialul a lăudat rezultatele în „eradicarea răului” și în „eliminarea hotărâtă a virusurilor care corodează organismul sănătos al partidului”, solicitând toleranță zero față de corupție.

Evaluările organizației Transparency International nu indică însă progrese semnificative în această direcție. Din 2012, China a urcat doar patru poziții în Indicele de percepție a corupției, de pe locul 39 pe locul 43. Un punctaj mai mic de 50 este considerat un indicator al unor probleme serioase în combaterea corupției.

La sesiunea plenară a fost propusă și reformarea instituțiilor, astfel încât personalul considerat indisciplinat să poată fi eliminat. O măsură similară a fost însă adoptată și în urmă cu cinci ani, amintește Victor Shi, expert în economie politică din China și profesor la Universitatea din California, San Diego.

„Se pare că nu a funcționat, din moment ce tot mai mulți oficiali sunt acuzați de corupție și îndepărtați din funcții”, a explicat acesta.

Frica de anchete ar putea bloca administrația și investițiile

Victor Shi avertizează că epurările de amploare pot avea consecințe negative asupra întregului sistem de guvernare. În condițiile în care conducerea declară toleranță zero față de corupție, oficialii ar putea ajunge să se concureze prin denunțuri, folosind acuzațiile împotriva colegilor pentru a-și elimina rivalii din cursa pentru funcții mai înalte.

Teama de a fi anchetați ar putea paraliza și administrațiile locale. Funcționarii ar deveni reticenți în a aproba proiecte de anvergură, de teamă că orice decizie financiară ar putea fi ulterior interpretată drept o abatere.

„Ori de câte ori încerci să faci ceva important... va trebui să angajezi mai mulți contractori, miliarde de yuani vor schimba mâinile, iar tu vei fi vulnerabil la acuzații de corupție”, a explicat Shi.

Shayna Yue, economist senior la Oxford Economics, consideră că amenințarea urmăririi penale ar putea intra în conflict cu obiectivele economice ale Beijingului și ar putea agrava problemele cu care se confruntă deja China.

Economia țării stagnează în practică, pe fondul supracapacității de producție, al cererii slabe din partea consumatorilor și al crizei imobiliare care durează de cinci ani. În plus, autoritățile încearcă să depășească deflația, un fenomen care afectează dezvoltarea economică.

„Oficialii locali ar putea ajunge să acorde prioritate loialității politice în detrimentul experimentării [economice]”, a scris Yue.

Conducerea Chinei riscă să nu mai afle adevărul despre situația din țară

Consolidarea controlului exercitat de Xi Jinping poate alimenta un fenomen cunoscut drept „cameră de ecou”. Într-un asemenea sistem, subordonații ajung să transmită conducerii doar informațiile pe care aceasta dorește să le audă, iar problemele reale, fie ele sociale sau economice, sunt ascunse ori minimalizate.

Steve Tsang, directorul Institutului pentru China din cadrul SOAS University of London, consideră că liderii de la Beijing trăiesc deja într-un asemenea mediu, în care informațiile incomode ajung tot mai greu la vârful puterii.

Acesta este convins că Xi Jinping nu va renunța la politica de control strict și că autoritatea sa va deveni și mai puternică.

„Sesiunea plenară a fost, în esență, dedicată în întregime problemelor de loialitate, disciplină și control.”