”Nu încercați să îi faceți pe plac dictatorului”. Avertisment de la premierul unei țări vecine cu Rusia

Premierul Estoniei, Kristen Michal, transmite un avertisment ferm liderilor europeni, într-un moment în care se intensifică discuțiile despre posibilitatea reluării dialogului direct cu Vladimir Putin. Oficialul de la Tallinn consideră că Uniunea Europeană nu trebuie să-și asume rolul de mediator între Moscova și Kiev, ci să continue să sprijine Ucraina și să exercite presiuni asupra Rusiei.

Într-un interviu acordat publicației Politico, Michal a atras atenția că Europa nu poate susține în același timp Ucraina, menține sancțiunile împotriva Kremlinului și încerca să negocieze cu liderul rus. „Nu puteți juca două roluri în același timp”, a transmis premierul estonian, care a criticat și ideea de a încerca să-i facă pe plac lui Putin.

Avertismentul apare în contextul în care Statele Unite pregătesc o nouă rundă de negocieri cu reprezentanții Rusiei și Ucrainei, iar convorbirea telefonică purtată la sfârșitul lunii octombrie de liderii Finlandei și Norvegiei cu Vladimir Putin a reaprins dezbaterea privind contactele diplomatice directe cu Moscova.

De ce se opune premierul estonian negocierilor directe cu Putin

Kristen Michal consideră că sancțiunile economice reprezintă o strategie pe care Europa trebuie să o continue, nu să o slăbească printr-o eventuală apropiere diplomatică de Kremlin. În opinia sa, asumarea rolului de mediator ar putea determina statele europene să facă anumite concesii și să reducă exigențele față de Rusia, inclusiv în privința aplicării măsurilor punitive.

„Măcar o dată, Europa are un plan care chiar funcționează”, a declarat premierul, referindu-se la presiunea economică exercitată asupra Moscovei. Acesta a explicat că, dacă Europa încearcă să medieze conflictul, ar putea ajunge să coboare standardele impuse Rusiei.

Michal a indicat și unde consideră că trebuie concentrată presiunea internațională: „Problema se află la Kremlin. Nicăieri altundeva”. Premierul a precizat că europenii apreciază eforturile administrației Trump de a obține un acord de pace, însă a insistat că Rusia trebuie să fie cea asupra căreia se exercită presiunile.

Negocieri la Abu Dhabi și o convorbire directă cu Putin

Declarațiile premierului estonian vin înaintea unei noi runde de negocieri între Rusia, Ucraina și Statele Unite. Potrivit agenției Reuters, delegațiile celor două țări aflate în război urmează să se întâlnească la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, pe 10 și 11 noiembrie. Discuțiile mediate de Washington vor aborda încheierea războiului, măsurile de dezescaladare și eventualele garanții de securitate pentru perioada de după conflict.

Trimitisul special american Steve Witkoff a anunțat organizarea întâlnirii, iar Jared Kushner este așteptat să participe alături de acesta din partea Statelor Unite. În paralel, oficiali americani au discutat la Bruxelles cu reprezentanți ai Franței, Germaniei, Marii Britanii, Uniunii Europene și NATO despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, viitorul cadrului de securitate european și sprijinul economic pentru reconstrucția țării.

Un alt eveniment care a readus în atenție posibilitatea reluării dialogului direct cu Moscova a avut loc pe 27 octombrie. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au discutat telefonic timp de aproximativ 90 de minute cu Vladimir Putin. Cei doi lideri au cerut oprirea războiului și reluarea negocierilor pentru obținerea unei păci durabile.

Convorbirea a fost inițiată de liderii nordici și pregătită în consultare cu Ucraina. Ulterior, aceștia au discutat și cu președintele Volodimir Zelenski, care a salutat demersul diplomatic. Kremlinul a transmis însă că o pace de durată ar fi posibilă numai dacă sunt luate în considerare pe deplin interesele Rusiei, o poziție care nu indică o schimbare a cererilor Moscovei.

Europa este divizată în privința reluării dialogului cu Moscova

Discuțiile despre un canal diplomatic direct cu Vladimir Putin au scos la iveală diferențe de abordare între statele europene. Unele guverne consideră că Uniunea Europeană trebuie să aibă propriul mijloc de comunicare cu Kremlinul, pentru a nu lăsa exclusiv Washingtonului deciziile privind viitorul securității europene. Altele avertizează că o inițiativă separată ar putea slăbi unitatea occidentală și poziția Ucrainei la negocieri.

O analiză publicată de Financial Times arată că guvernele europene sunt preocupate și de discuțiile administrației Trump privind un posibil cadru mai amplu de securitate cu Rusia, care ar putea influența inclusiv arhitectura de securitate a Europei. Oficialii europeni insistă că deciziile care privesc securitatea continentului nu pot fi luate fără implicarea statelor europene.

În acest context, Kristen Michal cere ca Europa să nu transmită mesaje contradictorii Kremlinului. Premierul estonian susține că liderii europeni trebuie să rămână uniți, să continue sprijinul pentru Ucraina și să nu renunțe la presiunea asupra Rusiei în încercarea de a obține un loc la masa negocierilor.

Estonia vrea restricții mai dure pentru rușii care intră în Uniunea Europeană

Pe lângă sancțiunile economice, premierul estonian susține și înăsprirea regulilor de călătorie pentru cetățenii ruși. Estonia a inițiat, împreună cu Polonia și Suedia, demersuri pentru limitarea accesului în Uniunea Europeană, inclusiv în cazul foștilor militari ruși care au luptat în Ucraina.

Tallinn a propus chiar interzicerea accesului pe teritoriul comunitar pentru foștii membri ai forțelor armate ruse care au participat la război. Autoritățile consideră că accesul facil în spațiul european poate fi exploatat de persoane implicate în operațiuni de război hibrid, inclusiv acțiuni de sabotaj și zboruri cu drone deasupra unor obiective sensibile.

Potrivit unor oficiali europeni citați de Politico, Comisia Europeană pregătește propuneri în acest domeniu pentru începutul anului viitor. Michal consideră că măsurile trebuie luate fără întârziere, în condițiile în care atacurile hibride continuă să afecteze infrastructura și serviciile din Europa.

„Nu ar trebui să existe astfel de persoane care să circule liber prin Europa. Așadar, limitați vizele”, a transmis premierul estonian.