UCRAINA, ANALIZĂ. Cât de posibilă este o INTERVENȚIE MILITARĂ RUSĂ în Crimeea

UCRAINA. La Simferopol, capitala Republicii Autonome Crimeea, în sudul Ucrainei, zeci de bărbați înarmați proruși au preluat controlul, joi, asupra sediilor Guvernului și Parlamentului.

Această evoluție a situației a provocat reacții din partea președintelui ucrainean interimar Oleksandr Turcinov, care i-a avertizat pe liderii militari ai flotei ruse la Marea Neagră, staționate în Crimeea, că orice mișcare de trupe armate va fi considerată de Kiev drept o "agresiune militară".

În timp ce unii observatori ai crizei ucrainene consideră puțin probabilă ipoteza unui război cu participarea Rusiei, alții fac o comparație între evenimentele din Crimeea și cele care au condus în 2008 la conflictul dintre Rusia și Georgia în jurul regiunii separatiste proruse Osetia de Sud.

"Există un real pericol", apreciază Andreas Umland, un analist politic de la Academia Mohila din Kiev. "Există tendințe separatiste, există un interes rus în regiune și există confruntări", dezvăluie el.

În opinia sa, situația din Crimeea "amintește" de cea care a precedat războiul din 2008 dintre Moscova și Tbilisi. Acest conflict de cinci zile s-a soldat cu recunoașterea de către Moscova a independenței Osetiei de Sud și Abhaziei, o altă regiune proprusă, și cu mobilizarea în aceste teritorii a mii de militari ruși.

Decizia președintelui Vladimir Putin de a plasa în stare de alertă trupele ruse de-a lungul frontierei Rusiei cu Ucraina a escaladat tensiunile și a alimentat îngrijorările occidentalilor.

- Tulburări interne sau conflict armat?

Tulburările din Crimeea complică situația din Ucraina, care încearcă să iasă dintr-o criză marcată de ciocniri sângeroase la Kiev și soldată cu demisia lui Viktor Ianukovici.

Cu toate că noile autorități prooccidentale de la Kiev au fost bine primite în regiunea Kievului și în vest, ele au fost respinse de majoritatea populației rusofone din Crimeea.

Regiunea, care a aparținut Rusiei înainte de a fi alipită Ucrainei, în 1954, găzduiește flota rusă la Marea Neagră în orașul portuar Sevastopol.

Prorușii, care consideră destituirea lui Ianukoivici ca fiind nelegitimă, reclamă organizarea unui referendum privind statutul Crimeei, iar Parlamentul local a fixat joi ca acesta să aibă loc la 25 mai, chiar în ziua desfășurării alegerilor prezidențiale anticipate convocate de Kiev.

Analiștii, împărțiți în privința evoluției acestor tulburări separatiste, pentru moment localizate, se întreabă în legătură cu posibilitatea unei escaladări susceptibile să antreneze o intervenție militară a Rusiei.

Înainte de războiul din 2008 dintre Rusia și Georgia, Moscova a acordat pașapoarte rusești populației din Osetia de Sud. Kremlinul a declarat ulterior că va interveni pentru protejarea cetățenilor săi.

În opinia lui Andreas Umland, "o escaladare care ar provoca morți, în special ruși, în Crimeea" ar putea oferi un motiv Moscovei pentru a interveni.

Vladimir Putin, care încearcă să ascundă problemele cu corupția și cele sociale ale Rusiei, continuă Umland, "ar putea avea nevoie de un mic război pentru a deturna atenția populației sale de la aceste eșecuri pe plan intern".
Mai mult, potrivit lui Andy Hunder, directorul Ukrainian Institute, cu sediul la Londra, destituirea lui Ianukovici, pe care Moscova l-a sprijinit în speranța de a aduce Ucraina și mai mult sub influența sa, reprezintă un eșec grav pentru Putin în materie de politică externă.

- O situație în care toată lumea ar avea de pierdut
Alți analiști sunt de părere că un război și o împărțire a Ucrainei nu ar fi în interesul vreunei părți, în special al Rusiei.

"Dacă Crimeeea va fi anexată la Rusia, (...) toată lumea ar avea de pierdut", declară Balazs Jarabik, de la Central European Policy Institute.

Potrivit lui, orice formă de secesiune ar antrena "un conflict etnic (în Crimeea) cu tătarii", o comunitate musulmană stabilită încă din secolul XIII în regiune.

Deportați în Siberia și în Asia Centrală în perioada lui Stalin, tătarii au revenit în Crimeea după prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991. Ei constituie astăzi 12% din cei aproximativ două milioane de locuitori ai peninsulei.

Tătarii, care au sprijinit activ "revoluția portocalie" prooccidentală din 2004, sunt alături de noua putere de la Kiev.
Liderul lor, Refat Ciubarov, denunța într-un interviu pentru AFP "noile tendințe separatiste inspirate din Rusia".
O altă ipoteză, formulată de Maria Lipman, de la Fundația Carnegie din Moscova, pune în evidență acțiuni ale Moscovei care vizează protejarea intereselor sale economice din Ucraina.

"Rusia nu vrea o soluționare în forță a problemelor sale în relațiile cu Ucraina, dar ea va utiliza, fără nicio îndoială, mijloace de presiune și pârghii economice (...), cu scopul de păstra controlul asupra Crimeei", a apreciat ea.