Tsakalotos s-a referit în mod special la restructurarea datoriei Greciei, solicitare pe care premierul Alexis Tsipras a pus accentul în mod deosebit. În acest sens, Tsakalotos a precizat că Executivul de la Atena a cerut ca 27 de miliarde de obligațiuni emise de statul grec și deținute, în prezent, de Banca Centrală Europeană — unele ajungând la scadență vara aceasta — să fie transferate Mecanismului European de Stabilitate (MES).
În intervenția sa în fața Parlamentului, Tsakalotos a combătut și criticile apărute în rândurile stângii radicale Syriza, unii membri ai acestei formațiuni aflată la guvernare acuzându-l pe Tsipras de 'capitulare', întrucât unele dintre propunerile trimise joi seară creditorilor internaționali cuprind și multe concesii făcute acestora, deși ultima lor inițiativă a fost respinsă de greci prin referendum.
Astfel, ministrul grec a susținut că, pe lângă restructurarea datoriei, propunerile lui Tsipras conțin și măsuri fiscale și un plan de investiții, denumit 'planul Juncker'. El a adăugat că, în fața solicitării unor state din zona euro de a reduce cheltuielile bugetare, guvernul grec a răspuns cu propuneri de măsuri menite să crească veniturile la buget.
Nemulțumiri în Parlamentul grec, față de ultimele propuneri trimise creditorilor internaționali
În acest context, Tsakalotos a subliniat revizuirea modului de repartizare a poverii fiscale, astfel încât aceasta să cadă în special pe cei cu venituri mari, printre propuneri numărându-se instituirea 'impozitului de solidaritate' pe care ar urma să-l plătească cei cu astfel de venituri, creșterea taxelor aplicate armatorilor, creșterea TVA-ului pentru produsele de lux, precum și măsuri de combaterea a evaziunii fiscale, cum ar fi crearea unui cadastru.
Euclid Tsakalotos a admis totuși că există și 'zone gri' care vor trebuie negociate cu creditorii, precum modalitatea de evaluare a programului de reforme.
Alexis Tsipras a trimis, joi, creditorilor o serie de propuneri pentru încheierea unui nou acord de asistență financiară. Cele mai importante sunt creșterea TVA de la 13% la 23 % (creștere care nu se aplică produselor de bază, medicamentelor, energiei electrice, hotelurilor), suprimarea avantajelor fiscale pentru insulele grecești, începând cu insulele cele mai bogate și cu cele turistice, creșterea treptată a vârstei de pensionare și reforme în domeniul funcției publice. În schimb, pe lângă o nouă ștergere a datoriei externe, guvernul grec cere nou ajutor financiar pe trei ani.
