„Trebuie să fim pregătiţi pentru un termen îndelungat, asta poate dura mulţi ani”, a estimat Stoltenberg, potrivit Agerpres.
„Preşedintele Putin vrea o Europă diferită, o Europă unde el să-şi poată controla vecinii, unde poate să decidă ce pot face ţările”, crede secretarul general al NATO.
După un an de război soldat cu zeci de mii de victime în cele două tabere, NATO se teme că Rusia pregăteşte o nouă ofensivă majoră.
Cele 30 de ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice rămân mai hotărâte ca niciodată să facă în aşa fel încât Ucraina să câştige războiul şi „noi suntem aici pentru a ne asigura că Ucraina câştigă acest război şi pentru a-i furniza arme, muniţii şi sprijinul de care are nevoie”, a continuat Stoltenberg.
„Dacă preşedintele Putin câştigă în Ucraina, va fi o tragedie pentru ucraineni. Dar va fi periculos şi pentru noi, pentru că el şi alţi lideri autoritari vor fi convinşi că atunci când folosesc forţa militară îşi pot atinge obiectivele”, mai crede el.
„Nevoia Alianţei de a dispune de o capacitate industrială care să poată produce arme şi muniţii suficiente”
La reuniunea miniştrilor apărării din statele NATO desfăşurată săptămâna aceasta, Stoltenberg a reafirmat că sunt necesare investiţii importante pentru modernizarea capacităţilor militare ale Alianţei. El a menţionat în special completarea stocurilor de muniţii diminuate de ajutorul oferit Ucrainei şi nevoia Alianţei de a dispune de o capacitate industrială care să poată produce arme şi muniţii suficiente pentru un război de înaltă intensitate, cum este cel care se desfăşoară în Ucraina, a cărei armată consumă o cantitate de muniţii de câteva ori mai mare decât capacitatea de producţie a statelor NATO.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a enunţat anul trecut în noiembrie un plan de pace în 10 puncte, pe care l-a discutat, printre alţii, şi cu preşedintele SUA, Joe Biden. El cere Rusiei în acest plan să-şi retragă trupele din toate teritoriile ucrainene, inclusiv din Crimeea, şi să fie restabilite frontierele de stat ale Ucrainei.
Kremlinul a susținut în repetate rânduri că este deschis negocierilor de pace cu Ucraina, dar că nu vede nicio dorinţă din partea Kievului de a face acelaşi lucru şi a acuzat Ucraina că s-a retras de la negocieri, după ultimele tratative desfăşurate în martie anul trecut, pentru că aşa i-ar fi cerut Washingtonul.
