Fostul judecător CSM Toni Neacșu susține că datele transmise de Guvernul României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), privind plata restanțelor salariale ale bugetarilor, ar fi eronate și ar fi influențat motivarea unei decizii de respingere a unor cereri depuse de magistrați. Într-o declarație făcută la Realitatea Plus, acesta a cerut autorităților să transmită din proprie inițiativă informațiile pe care le consideră corecte în dosarul încă aflat pe rolul Curții de la Strasbourg și să explice discrepanțele semnalate.
Toni Neacșu, fost judecător al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), acuză Guvernul României că ar fi transmis CEDO date controversate privind plata restanțelor salariale către magistrați și ceilalți bugetari. Potrivit acestuia, Executivul ar fi indicat suma de 1,63 miliarde de euro pentru magistrați și doar 73 de milioane de euro pentru restul angajaților din sectorul public, pe o perioadă de 20 de ani. Neacșu susține că aceste cifre nu se regăsesc în datele din rapoartele Consiliului Fiscal și cere clarificarea situației.
Controversa vizează șase cereri depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de judecători care au reclamat plata eșalonată a restanțelor salariale. La 13 octombrie, CEDO a respins cinci dintre cereri, prin decizia Pușcașu, în timp ce dosarul judecătoarei Roxana Andriescu, înregistrat cu numărul 34779/23, se află încă pe rolul instanței europene.
În opinia lui Toni Neacșu, datele ar fi influențat argumentele folosite de CEDO în motivarea deciziei, inclusiv concluziile privind presupusa lipsă a discriminării magistraților și caracterul excepțional al restanțelor salariale din sistemul judiciar. Fostul membru al CSM susține că plata drepturilor salariale câștigate în instanță reprezintă o problemă mai veche, care afectează numeroase categorii de bugetari, nu doar magistrații.
Neacșu solicită autorităților române să transmită CEDO datele pe care le consideră corecte în dosarul Andriescu, să explice cum a fost calculată suma de 73 de milioane de euro și să informeze Curtea că aceeași valoare a fost utilizată și în cauza în care au fost respinse celelalte cinci cereri.
Fostul judecător avertizează că, dacă se va demonstra că informațiile au fost transmise cu bună știință, ar putea apărea inclusiv consecințe juridice, făcând referire la infracțiunea de fals intelectual. El subliniază că trebuie stabilit dacă discrepanțele provin dintr-o eroare sau dacă au fost rezultatul unei acțiuni intenționate.
Toni Neacșu consideră că Guvernul trebuie să clarifice situația cât timp dosarul Andriescu este încă în examinarea CEDO, pentru ca informațiile contestate să nu continue să influențeze alte proceduri. Aceste afirmații reflectă poziția fostului judecător, iar intenția de a induce în eroare instanța europeană nu este dovedită prin acuzațiile formulate.
