Fostul deputat și om de afaceri român Sebastian Ghiță este menționat de presa regională printre cele mai cunoscute personaje controversate care au obținut protecție în Serbia, în ciuda problemelor judiciare din țările de origine. O analiză realizată de Radio Europa Liberă arată că Serbia și Bosnia-Herțegovina au devenit, de-a lungul anilor, refugii pentru politicieni, oameni de afaceri și foști oficiali condamnați sau acuzați de fapte grave, pe fondul limitelor acordurilor de extrădare și al folosirii cetățeniei duble.
Potrivit unei analize publicate de Radio Europa Liberă, Serbia a oferit adăpost mai multor cetățeni străini cercetați sau inculpați în propriile state. Printre aceștia se află și Sebastian Ghiță, fost parlamentar și om de afaceri român, scrie publicația locală Vreme.
Publicația amintește că autoritățile sârbe i-au acordat lui Ghiță azil politic, după ce în România au fost deschise mai multe anchete împotriva sa, inclusiv pentru suspiciuni de corupție. Decizia a blocat tentativele de extrădare și a transformat cazul într-unul dintre cele mai discutate exemple privind limitele cooperării judiciare dintre statele din regiune.
Sebastian Ghiță a dispărut din România în decembrie 2016, în timp ce era vizat de mai multe anchete penale. Fostul deputat a fost localizat și reținut la Belgrad, în aprilie 2017, după luni de căutări internaționale.
Ulterior, autoritățile sârbe au respins cererile de extrădare formulate de România, iar în 2018 au stabilit că este eligibil pentru azil politic. În ianuarie 2019, Ghiță a anunțat oficial că a primit azil politic în Serbia, ceea ce i-a consolidat statutul juridic în această țară.
Serbia, refugiu pentru persoane căutate în alte țări
Analiza RFE/RL arată că Serbia a devenit în ultimul deceniu o destinație frecventă pentru persoane urmărite de justiția din statele vecine sau din afara regiunii.
Printre cazurile prezentate se numără:
Svetozar Marović, fost președinte al uniunii statale Serbia-Muntenegru, condamnat pentru corupție în Muntenegru;
Cvetan Vasilev, omul de afaceri bulgar acuzat în țara sa într-un dosar de delapidare și beneficiar al azilului politic în Serbia;
Milan Radoičić, căutat de autoritățile din Kosovo după atacul armat de la Banjska;
Andrey Naumov, fost oficial al serviciilor de informații din Ucraina, a cărui extrădare a fost solicitată de Kiev;
Cetățeanul chinez Cui Guanghai, urmărit de Statele Unite în dosare legate de spionaj și trafic de tehnologie militară.
Experții citați de Radio Europa Liberă susțin că existența unor acorduri de extrădare nu garantează automat predarea persoanelor căutate. Cetățenia dublă, excepțiile prevăzute în tratatele bilaterale, limitările juridice și, uneori, considerentele politice pot bloca procedurile ani la rând.
Profesorul de drept Vesna Rakić Vodinelić afirmă că influența politică joacă adesea un rol important în respingerea solicitărilor de extrădare venite din statele vecine, în special în cazurile care implică personalități cu conexiuni puternice sau resurse financiare considerabile.
Același model și în Bosnia-Herțegovina
Fenomenul nu este specific doar Serbiei. Radio Europa Liberă arată că și Bosnia-Herțegovina a devenit refugiu pentru persoane căutate de justiția croată, inclusiv frații Zdravko și Zoran Mamici, care au evitat executarea pedepselor folosindu-se de cetățenia bosniacă.
Concluzia analizei este că, în Balcanii de Vest, combinația dintre cetățenia dublă, lacunele legislative și interesele politice continuă să permită unor fugari celebri să evite ani întregi extrădarea sau executarea sentințelor definitive.
