Aproape 3 milioane de morți din cauza încălzirii globale! Experții cer declararea unei urgențe mondiale

Numai în 2023, canicula a fost asociată cu aproximativ 710.000 de decese la nivel mondial, un bilanț mai mare decât cel provocat de malarie sau HIV. În fața acestor cifre, cercetătorii cer ca schimbările climatice să fie recunoscute oficial drept o urgență sanitară mondială, astfel încât guvernele să acorde mai multă atenție protejării populației.

Canicula a făcut sute de mii de victime într-un singur an. Cifrele care îi îngrijorează pe cercetători

Datele apar în cea de-a zecea ediție a raportului Lancet Countdown, publicată miercuri, 28 octombrie 2026, înaintea summitului climatic COP31. Cercetarea a reunit 146 de specialiști din 30 de țări, care au analizat efectele schimbărilor climatice asupra sănătății populației mondiale. Rezultatele arată că numărul deceselor asociate căldurii extreme a crescut considerabil în ultimii ani. În 2023, aproximativ 710.000 de persoane au murit din cauze asociate temperaturilor ridicate, iar peste 70% dintre aceste decese au fost atribuite schimbărilor climatice provocate de om.

Pentru întreaga perioadă 2016-2023, cercetătorii estimează aproape trei milioane de decese asociate căldurii suplimentare cauzate de încălzirea globală. Marina Romanello, directoarea executivă a proiectului Lancet Countdown, avertizează că efectele asupra sănătății se agravează mai repede decât măsurile luate pentru combaterea lor.

Pentru a calcula numărul deceselor atribuite încălzirii globale, cercetătorii au comparat mortalitatea asociată temperaturilor extreme cu estimările privind decesele care ar fi avut loc în absența schimbărilor climatice provocate de activitatea umană. Profesorul Ollie Jay, de la Universitatea din Sydney, a explicat că perioadele de căldură extremă ar exista și fără influența oamenilor asupra climei, însă încălzirea globală le face mai frecvente și mai intense, crescând astfel numărul victimelor.

Cercetătorii cer declararea unei urgențe sanitare mondiale. Ce măsuri ar trebui luate

Autorii raportului solicită ca schimbările climatice să fie recunoscute oficial drept o urgență sanitară mondială, pentru ca protejarea sănătății oamenilor să devină una dintre prioritățile guvernelor. Cercetătorii propun dezvoltarea unui mecanism internațional de intervenție, coordonat între state, asemănător celor folosite de Organizația Mondială a Sănătății în cazul unor crize majore. Scopul nu este doar intervenția în timpul valurilor de căldură sau al altor fenomene extreme, ci pregătirea sistemelor medicale pentru riscurile care vor apărea în următorii ani.

O asemenea abordare ar presupune investiții în infrastructura medicală, dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie și măsuri pentru protejarea persoanelor expuse temperaturilor periculoase. Raportul arată că, în ultimul deceniu, 56 dintre cele 194 de state membre ale OMS au început să își adapteze sistemele de sănătate și de avertizare pentru a face față fenomenelor meteorologice extreme. Cercetătorii consideră însă că aceste progrese sunt insuficiente în raport cu viteza cu care se agravează efectele schimbărilor climatice.

Încălzirea globală lovește și economia. Pierderi de peste 1.000 de miliarde de dolari anual

Pe lângă pierderile de vieți omenești, temperaturile extreme afectează puternic și economia mondială. Raportul arată că, în ultimii trei ani, scăderea productivității muncii provocată de căldură a generat pierderi economice estimate la peste 1.000 de miliarde de dolari anual. Cele mai afectate sunt regiunile în care o mare parte a populației lucrează în aer liber și unde posibilitățile de protecție împotriva temperaturilor extreme sunt limitate.

În Asia de Sud-Est, pierderile economice au reprezentat aproximativ 3,9% din produsul intern brut, în timp ce în Africa acestea au ajuns la 3,2%. Prin comparație, Europa a înregistrat pierderi estimate la 0,2% din PIB, iar continentul american la aproximativ 1,5%. Specialiștii atrag atenția că aceste pierderi afectează atât veniturile populației, cât și capacitatea statelor de a investi în sănătate și infrastructură. În același timp, seceta extremă devine o problemă tot mai gravă. În 2025, peste jumătate din suprafața terestră a planetei s-a confruntat cu secetă extremă timp de cel puțin o lună, potrivit datelor analizate.

Poluarea produsă de combustibilii fosili provoacă milioane de decese în fiecare an

O altă problemă semnalată de cercetători este dependența economiei mondiale de combustibilii fosili. Deși investițiile în energie curată au ajuns la 2.100 de miliarde de dolari în 2025, aproape dublu față de sumele alocate combustibililor fosili, aceștia din urmă continuă să asigure peste 80% din energia consumată la nivel mondial. Poluarea aerului asociată folosirii combustibililor fosili este responsabilă pentru aproximativ 2,73 milioane de decese anual, potrivit estimărilor incluse în raport.

Există însă și progrese. În cel puțin 77 de țări, reducerea poluării atmosferice provenite din utilizarea combustibililor fosili a contribuit la evitarea a aproximativ 323.000 de decese anual. Cercetătorii susțin că investițiile în energie curată, îmbunătățirea calității aerului și dezvoltarea unor sisteme medicale mai bine pregătite pot salva numeroase vieți. Totuși, beneficiile nu sunt distribuite în mod egal. Finanțarea cercetărilor medicale legate de schimbările climatice a crescut de șapte ori, ajungând la 316 milioane de dolari în 2024, dar 84% din fonduri au fost direcționate către cercetători din țările bogate.

Statele cel mai puțin dezvoltate, care se confruntă cu unele dintre cele mai grave efecte ale încălzirii globale, beneficiază astfel de o parte mult mai mică a finanțării.

Europa, lovită tot mai puternic de caniculă. Zeci de mii de oameni au murit în vara lui 2026

Avertismentul cercetătorilor vine după o vară în care Europa a trecut prin valuri repetate de temperaturi extreme. Două studii publicate în octombrie 2026 au estimat că valurile de caniculă din Europa au fost asociate cu peste 50.000 de decese în lunile iunie, iulie și august. Analiza a inclus 854 de orașe din 30 de țări europene și a arătat că aproximativ 32.600 dintre aceste decese au fost atribuite încălzirii globale provocate de activitatea umană.

Cele mai vulnerabile au fost persoanele vârstnice, în special cele de peste 80 de ani, însă temperaturile extreme au afectat și adulții mai tineri. Cercetătorii au atras atenția că riscurile sunt amplificate de îmbătrânirea populației și de extinderea orașelor, mai ales în zonele unde spațiile verzi sunt insuficiente și posibilitățile de răcorire sunt limitate.

Raportul apare înaintea summitului COP31. Liderii lumii vor discuta măsurile împotriva încălzirii globale

Raportul Lancet Countdown a fost publicat cu mai puțin de două săptămâni înaintea conferinței ONU privind schimbările climatice, COP31, programată între 9 și 20 noiembrie 2026, în Antalya, Turcia. Reuniunea va aduce la aceeași masă reprezentanți ai guvernelor și organizațiilor internaționale, care vor discuta despre reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice.

Autorii raportului cer ca sănătatea populației să devină un element central al acestor negocieri, iar țările cu resurse financiare mai mari să sprijine statele cele mai vulnerabile. Marina Romanello a atras atenția că instabilitatea geopolitică din ultimii doi ani a împins în plan secund problema încălzirii globale, deși efectele acesteia asupra sănătății continuă să se agraveze. Cercetătorii avertizează că, fără investiții mai mari și măsuri coordonate între state, temperaturile extreme, poluarea și celelalte efecte ale schimbărilor climatice vor continua să pună în pericol sănătatea a milioane de oameni.