Cea mai mortală vară din istoria Europei: peste 50.000 de decese din cauza caniculei. Studiu alarmant

Cercetătorii avertizează că numărul real al deceselor ar putea fi și mai mare, deoarece analiza acoperă doar o parte din populația continentului și nu include toate zonele rurale. Rezultatele vin după o vară în care Europa s-a confruntat cu valuri repetate de căldură extremă, secetă și incendii de vegetație. Primele estimări indicau deja cel puțin 35.000 de decese suplimentare înregistrate în Europa în timpul caniculei din 2026, însă noile cercetări arată că amploarea fenomenului a fost mult mai mare.

Peste 50.000 de persoane ar fi murit din cauza căldurii extreme în vara 2026

Două studii realizate de cercetători de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine arată că vara anului 2026 a fost cea mai mortală din perioada analizată, în ceea ce privește decesele asociate temperaturilor ridicate. Potrivit rezultatelor publicate în revista științifică Nature Health, oamenii de știință au estimat 50.391 de decese asociate căldurii în lunile iunie, iulie și august. Dintre acestea, 32.619, adică aproximativ 65%, au fost atribuite temperaturilor suplimentare provocate de schimbările climatice.

Cercetarea a inclus 854 de orașe din 30 de țări europene, respectiv statele Uniunii Europene, Marea Britanie, Norvegia și Elveția. În aceste zone locuiește aproximativ 40% din populația țărilor analizate, ceea ce înseamnă că bilanțul nu acoperă toate decesele asociate căldurii de pe continent. Clair Barnes, cercetătoare la Imperial College London și autoarea principală a unuia dintre studii, consideră că rezultatele arată cât de mult a crescut pericolul reprezentat de verile tot mai călduroase.

Cercetătoarea a atras atenția și asupra faptului că, dincolo de cifrele prezentate, fiecare deces reprezintă o tragedie pentru o familie.

Vara anului 2026 a depășit recordurile de mortalitate din 2003 și 2022

Noile estimări arată o creștere puternică a mortalității asociate căldurii față de anii precedenți. În 2022, considerată până acum cea mai mortală vară din perioada analizată, cercetătorii estimaseră 29.480 de decese în aceleași orașe europene. În vara anului 2003, când Europa s-a confruntat cu unul dintre cele mai cunoscute valuri de caniculă din istoria recentă, bilanțul estimat a fost de 28.462 de decese. Prin comparație, cele 50.391 de decese estimate pentru vara anului 2026 reprezintă o creștere de aproximativ 71% față de recordul din 2022. Cercetătorii consideră că diferența reflectă atât intensitatea valurilor de căldură, cât și influența tot mai mare a încălzirii globale asupra temperaturilor de pe continent.

Unul dintre cele mai periculoase episoade s-a produs între 17 iunie și 1 iulie, când temperaturile au depășit cu aproximativ 5,3 grade Celsius valorile obișnuite pentru acea perioadă în regiunile analizate. Aproape o treime dintre decesele asociate căldurii din întreaga vară au fost estimate în timpul acestui singur val de caniculă. În anumite orașe europene, temperaturile au fost chiar și cu 12 grade peste valorile normale. Căldura persistentă, inclusiv pe timpul nopții, a îngreunat recuperarea organismului după zilele cu temperaturi foarte ridicate.

Italia, Franța, Spania, Germania și Marea Britanie s-au numărat printre țările cu cele mai multe decese estimate. Dacă sunt analizate ratele mortalității în raport cu populația și structura pe vârste, Malta, Italia și Ungaria au înregistrat unele dintre cele mai ridicate valori.

Vârstnicii, cei mai afectați de caniculă. Mii de victime aveau sub 65 de ani

Deși temperaturile extreme pot afecta persoane de toate vârstele, rezultatele studiilor arată că riscul de deces a fost considerabil mai mare în rândul persoanelor vârstnice. Aproximativ jumătate dintre decesele estimate în vara anului 2026 au fost înregistrate în categoria persoanelor de cel puțin 85 de ani. Cercetătorii explică această vulnerabilitate prin capacitatea mai redusă a organismului de a se adapta la temperaturi ridicate, dar și prin prezența unor boli cronice.

Totuși, bilanțul nu se limitează la persoanele în vârstă. Aproximativ 6.000 dintre cei care ar fi murit din cauza căldurii aveau sub 65 de ani, iar peste 800 se încadrau în categoria de vârstă 20-44 de ani.

„Cu toate acestea, mortalitatea asociată căldurii nu s-a limitat la populația vârstnică”, a adăugat el. „Chiar și în rândul adulților mai tineri, cu vârste între 20 și 44 de ani, am estimat peste 800 de decese suplimentare.”

Temperaturile extreme pot agrava afecțiunile cardiovasculare, respiratorii și renale, crescând riscul unor complicații severe. Persoanele care lucrează în aer liber, cele care locuiesc în spații greu de răcorit și oamenii care nu au acces la condiții adecvate de protecție pot fi, de asemenea, mai expuși.

Cum au calculat cercetătorii numărul deceselor provocate de căldură

Pentru a estima mortalitatea asociată caniculei, oamenii de știință au analizat temperaturile zilnice din cele 854 de orașe și le-au comparat cu datele istorice privind relația dintre căldură și numărul deceselor. Cercetătorii au folosit modele statistice care estimează câte decese suplimentare pot apărea atunci când temperaturile depășesc nivelurile la care riscurile pentru sănătate sunt cele mai reduse.

Pentru a evalua influența schimbărilor climatice, echipa a comparat temperaturile înregistrate efectiv în vara anului 2026 cu cele care ar fi fost posibile într-o lume fără încălzirea globală provocată de activitatea umană. Diferența dintre mortalitatea estimată în cele două scenarii a permis calcularea numărului de decese atribuite schimbărilor climatice. Astfel, din totalul de 50.391 de decese asociate căldurii, aproximativ 32.619 au fost puse pe seama temperaturilor suplimentare cauzate de încălzirea globală.

Aceste valori reprezintă estimări statistice, nu un număr de certificate de deces în care canicula apare ca principală cauză. În multe situații, căldura contribuie la agravarea unei boli deja existente, iar rolul temperaturilor extreme nu este trecut în documentele medicale.

Schimbările climatice au contribuit la peste 230.000 de decese asociate căldurii între 2000 și 2025

Primul dintre cele două studii, publicat pe 14 octombrie 2026, a analizat mortalitatea asociată căldurii pe o perioadă de 26 de ani, între 2000 și 2025. Cercetătorii au estimat că, în această perioadă, temperaturile ridicate au contribuit la aproximativ 430.365 de decese în cele 854 de orașe europene. Dintre acestea, peste 233.000 au fost atribuite încălzirii globale provocate de activitatea umană.

Rezultatele arată că ponderea deceselor asociate schimbărilor climatice a crescut considerabil în timp. În anul 2000, aproximativ 39% dintre decesele estimate din cauza căldurii erau atribuite influenței umane asupra climei. Până în 2025, această proporție ajunsese la 68%. Cercetătorii avertizează că valurile de caniculă care în trecut erau considerate excepționale pot apărea tot mai des, pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească.

În același timp, îmbătrânirea populației europene și extinderea marilor orașe pot accentua vulnerabilitatea în fața episoadelor de căldură extremă, mai ales în zonele în care spațiile verzi și posibilitățile de răcorire sunt limitate.

România, printre țările europene cu mortalitate ridicată asociată caniculei

România se numără printre țările europene în care căldura extremă a avut un impact ridicat asupra mortalității în ultimele decenii, potrivit studiului publicat pe 14 octombrie în Nature Health. Analiza privind perioada 2000-2025 plasează România, alături de Croația și Malta, printre statele cu cele mai ridicate rate medii anuale ale deceselor asociate căldurii, după standardizarea datelor în funcție de vârstă.

Pentru orașele românești incluse în cercetare, oamenii de știință au estimat o rată medie anuală de 223 de decese asociate căldurii la un milion de locuitori. În Croația, valoarea a fost de 327 de decese la un milion de locuitori, iar în Malta, de 226. Bucureștiul apare, de asemenea, printre capitalele europene cu mortalitate ridicată asociată temperaturilor extreme. Pentru perioada analizată, cercetătorii au estimat în Capitală o medie de 268 de decese asociate căldurii în fiecare vară. Zagreb și Roma se numără, la rândul lor, printre capitalele puternic afectate, cu medii anuale estimate de 314 și, respectiv, 241 de decese.

Aceste cifre descriu perioada 2000-2025 și nu reprezintă bilanțul separat al verii 2026 în România. Un alt studiu, publicat în septembrie 2026, a arătat că riscul unor episoade de mortalitate extremă provocate de căldură a crescut semnificativ în sudul Europei. În această regiune, evenimente comparabile cu cele din vara anului 2022 au devenit, în medie, de peste 26 de ori mai probabile decât în perioada preindustrială.

Pentru România și celelalte țări din sud-estul continentului, cercetările arată că temperaturile ridicate reprezintă un risc tot mai mare pentru sănătatea publică, în special în orașele aglomerate și în comunitățile cu populație îmbătrânită.

Ce măsuri ar putea reduce numărul deceselor provocate de caniculă în Europa

În urma rezultatelor, cercetătorii cer autorităților europene să acorde mai multă atenție protejării populației în timpul valurilor de căldură. Printre măsurile recomandate se numără dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie, crearea unor spații publice răcoroase și extinderea zonelor verzi în orașe. O atenție specială ar trebui acordată persoanelor vârstnice care locuiesc singure, pacienților cu boli cronice și celor care nu au posibilitatea de a menține o temperatură suportabilă în locuințe.

Specialiștii recomandă și îmbunătățirea pregătirii unităților medicale pentru perioadele cu temperaturi extreme, astfel încât spitalele și serviciile de urgență să poată face față creșterii numărului de pacienți. Cercetătorii consideră că măsurile de adaptare trebuie însoțite de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a limita încălzirea suplimentară a climei. Cele peste 50.000 de decese estimate în vara anului 2026 arată amploarea riscurilor asociate căldurii extreme. Cum studiul a analizat doar o parte dintre orașele europene, iar unele episoade de caniculă din afara lunilor de vară nu au fost incluse, impactul total asupra populației continentului ar putea fi considerabil mai mare.