Laura Codruța Kovesi, avertisment la final de mandat. Ce spune despre viitorul Parchetului European

Kovesi avertizează că Parchetul European riscă să fie slăbit. Trei probleme semnalate la Bruxelles

La finalul mandatului său, Laura Codruța Kovesi a făcut un bilanț al celor șapte ani petrecuți în fruntea Parchetului European (EPPO), instituție responsabilă de investigarea infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. În interviul acordat Politico, aceasta a declarat că una dintre principalele provocări pentru viitorul instituției este menținerea independenței și a capacității de investigare.

Potrivit fostei șefe DNA, există trei probleme majore: finanțarea insuficientă, întârzierile în modificarea regulamentului de funcționare și procedurile administrative complicate. Kovesi consideră că aceste dificultăți ar putea afecta treptat activitatea instituției, chiar și în absența unei decizii oficiale de reducere a atribuțiilor sale.

Declarația reprezintă evaluarea făcută de procurorul-șef european asupra riscurilor cu care se confruntă instituția, într-un moment în care numărul anchetelor și complexitatea dosarelor au crescut considerabil.

Parchetul European are nevoie de mai mulți procurori. Kovesi reclamă lipsa fondurilor

Una dintre problemele concrete invocate de Kovesi este diferența dintre numărul de procurori necesari pentru desfășurarea anchetelor și cel pentru care există finanțare.

Potrivit acesteia, Parchetul European ar trebui să dispună de 230 de procurori europeni delegați, însă bugetul disponibil permite finanțarea a numai 180. Procurorul-șef a susținut că fondurile sunt insuficiente și pentru alte activități esențiale, inclusiv pentru serviciile de securitate, unde finanțarea ar acoperi doar o treime din necesar.

Ca exemplu, Kovesi a prezentat situația din Polonia, unde ar fi fost convenit un necesar de 24 de procurori europeni delegați, dar unde activează numai 15. Ea a criticat și întârzierile în revizuirea regulamentului EPPO, susținând că modificările ar fi trebuit pregătite mai devreme, pentru ca instituția să se poată adapta la noile forme de criminalitate economică. În opinia sa, discuțiile administrative prelungite consumă resurse care ar putea fi orientate către investigarea fraudelor transfrontaliere.

Critici la adresa unor politicieni europeni. Ce spune Kovesi despre independența justiției

În cadrul interviului, Laura Codruța Kovesi a abordat și dificultățile întâmpinate de procurori în anchetele care vizează persoane influente. Aceasta a susținut că, la nivel european, există situații în care politicieni sau persoane cu funcții importante contestă activitatea procurorilor atunci când investigațiile ajung în apropierea lor. Kovesi a comparat experiența din România cu cea de la Bruxelles, afirmând că, în anumite situații, persoanele chemate pentru declarații nu manifestă aceeași disponibilitate de a coopera cu autoritățile judiciare.

Fosta șefă DNA a vorbit și despre anchetele privind subvențiile agricole din Grecia, unde Parchetul European a investigat suspiciuni de folosire frauduloasă a fondurilor europene. Kovesi a respins ideea că activitatea procurorilor ar trebui influențată de calendarul electoral, subliniind că investigațiile trebuie desfășurate indiferent de perioada în care au loc alegeri. În privința unor dosare concrete aflate în lucru, aceasta a evitat să ofere detalii.

Bilanțul Parchetului European după cinci ani de anchete. Dosare cu prejudicii estimate la 67 de miliarde de euro

Parchetul European și-a început efectiv activitatea de investigare la 1 iunie 2021, după o perioadă de aproape doi ani în care au fost organizate structurile instituției. Potrivit raportului anual pentru 2025, EPPO avea la sfârșitul anului trecut 3.602 anchete active, cu prejudicii totale estimate la 67,27 miliarde de euro pentru bugetele Uniunii Europene și ale statelor membre.

Dintre acestea, 981 de investigații vizau fraude legate de TVA și taxe vamale, cu prejudicii estimate la aproximativ 45 de miliarde de euro. Tot în 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi și au formulat 275 de rechizitorii, fiind trimise în judecată 1.438 de persoane. Sumele prezentate reprezintă prejudicii estimate în cadrul investigațiilor, nu pierderi stabilite definitiv de instanțe. În septembrie 2026, Comisia Europeană a publicat prima evaluare oficială a activității EPPO. Raportul a apreciat rezultatele instituției, în special în cazul anchetelor complexe care implică mai multe state.

În același timp, evaluarea a identificat dificultăți legate de aplicarea diferită a regulamentului în statele membre, schimbul de informații și cooperarea dintre autorități. Astfel, o parte dintre problemele semnalate de Kovesi sunt reflectate și în documentele oficiale ale Comisiei Europene, care recomandă îmbunătățirea cadrului de funcționare al instituției.

Andrés Ritter preia conducerea Parchetului European de la 1 noiembrie. Cine este succesorul lui Kovesi

Mandatul Laurei Codruța Kovesi se încheie la sfârșitul lunii octombrie, iar de la 1 noiembrie 2026 funcția de procuror-șef european va fi ocupată de germanul Andrés Ritter. Acesta a fost desemnat în martie 2026, în urma acordului dintre Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European. Ritter are o experiență de peste 30 de ani în sistemul judiciar german. Și-a început cariera de procuror în 1995, iar ulterior a condus mai multe parchete, inclusiv structura specializată în criminalitate economică și cibernetică din Rostock.

Din noiembrie 2020, Andrés Ritter ocupă funcția de procuror-șef european adjunct, astfel că este familiarizat cu activitatea și organizarea instituției. Potrivit informațiilor privind numirea noului procuror-șef european, mandatul lui Ritter va avea o durată de șapte ani și nu va putea fi reînnoit. Printre provocările noii conduceri se numără gestionarea volumului mare de dosare, asigurarea resurselor necesare anchetelor și continuarea cooperării cu autoritățile judiciare din statele participante. Laura Codruța Kovesi nu a oferit detalii despre planurile sale profesionale după încheierea mandatului, precizând că preferă să se concentreze, până la plecare, asupra activității Parchetului European.