Cât câștigă judecătorii din România în 2026. Salarii nete de peste 20.000 de lei. Datele oficial ale CSM

Instituția a prezentat și o comparație cu salariul mediu din România, care era de 5.688 de lei net în luna august. Informațiile au fost publicate în contextul dezbaterilor privind veniturile magistraților și după o decizie recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la plata unor drepturi salariale restante.

Cât câștigă un judecător începător în România. Salariile pornesc de la aproape 7.000 de lei net

Potrivit datelor prezentate de Consiliul Superior al Magistraturii, un judecător stagiar primește lunar o indemnizație netă cuprinsă între 6.990 și 8.285 de lei, în funcție de încadrarea salarială. După definitivare și avansarea în carieră, veniturile cresc în funcție de gradul profesional, vechime și gradație. Astfel, un judecător cu grad profesional de judecătorie are o indemnizație netă lunară cuprinsă între 10.486 și 16.157 de lei. În cazul judecătorilor cu grad de tribunal, sumele variază între 14.390 și 17.948 de lei. Cele mai mari indemnizații din grilele prezentate sunt cele pentru magistrații cu grad de curte de apel, ale căror venituri nete sunt cuprinse între 16.309 și 20.346 de lei. Aceste valori se referă la categoriile profesionale indicate de CSM și nu reprezintă un plafon general pentru toate funcțiile din sistemul judiciar.

Salarii de peste 20.000 de lei pentru judecătorii cu vechime mare. Ce influențează veniturile

Diferențele dintre indemnizațiile judecătorilor sunt determinate în principal de gradul profesional și de anii petrecuți în sistemul judiciar. Un magistrat aflat la începutul carierei nu este remunerat la același nivel cu un judecător care a promovat la o instanță superioară și are peste 20 de ani de experiență. De asemenea, gradațiile salariale pot influența venitul lunar, chiar și în cazul persoanelor care dețin același grad profesional.

Potrivit cifrelor publicate de CSM, diferența dintre indemnizația minimă a unui judecător stagiar și cea maximă prezentată pentru un judecător cu grad de curte de apel este de 13.356 de lei net pe lună. Instituția precizează că există și magistrați care își desfășoară activitatea la o instanță, dar dețin un grad profesional superior, astfel că nivelul salarizării nu poate fi stabilit exclusiv în funcție de locul în care aceștia lucrează.

Salariile judecătorilor, comparate cu salariul mediu din România. Ce arată cifrele INS

Consiliul Superior al Magistraturii a inclus în prezentarea sa și o comparație între veniturile magistraților și câștigul salarial mediu la nivel național. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în august 2026, salariul mediu net în România era de 5.688 de lei, în timp ce câștigul salarial mediu brut ajungea la 9.497 de lei. Raportat la aceste valori, indemnizația netă minimă a unui judecător stagiar este cu 1.302 lei mai mare decât salariul mediu net.

La nivelul maxim prezentat pentru judecătorii cu grad de curte de apel, venitul net lunar este de aproximativ 3,6 ori mai mare decât media națională. CSM a realizat și o comparație a veniturilor brute, arătând că indemnizația unui judecător stagiar aflat la începutul grilei reprezintă de 1,26 ori câștigul salarial mediu brut, în timp ce pentru un judecător definitiv cu grad de judecătorie raportul ajunge la 1,89.

CSM compară salariile magistraților români cu cele din Uniunea Europeană

În comunicatul său, CSM prezintă și date comparative privind remunerarea judecătorilor din statele membre ale Uniunii Europene. Instituția face trimitere la informațiile Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), aferente anului 2024 și publicate în EU Justice Scoreboard 2026. Potrivit acestei comparații, media aritmetică la nivelul celor 27 de state membre pentru veniturile brute ale judecătorilor aflați la începutul carierei este de aproximativ 2,13 ori salariul mediu brut național.

CSM susține că România se situează sub acest indicator. Consiliul amintește și o analiză publicată în iulie 2025, conform căreia România ocupa locul 20 din cele 27 de state membre în privința venitului brut al judecătorilor începători și locul 22 în ceea ce privește venitul net. Comparațiile sunt realizate prin raportarea veniturilor magistraților la salariile medii din fiecare țară, nu doar prin compararea directă a sumelor în euro.

Câți judecători sunt în România. Aproape jumătate lucrează la judecătorii

Datele prezentate de Consiliul Superior al Magistraturii arată că, la 26 octombrie 2026, în sistemul judiciar din România activau 4.544 de judecători. Dintre aceștia, 2.076 își desfășurau activitatea la judecătorii, reprezentând aproximativ 46% din total. Alți 1.503 magistrați, echivalentul a 33%, lucrau la tribunale, în timp ce 965 de judecători, adică aproximativ 21%, activau la curțile de apel.

CSM precizează că această distribuție include și judecători care dețin un grad profesional mai mare decât cel corespunzător instanței la care își desfășoară efectiv activitatea. Datele au fost publicate pentru a oferi o imagine asupra structurii sistemului judiciar și a diferențelor de salarizare dintre categoriile profesionale, în contextul discuțiilor privind cheltuielile publice și modificările legislative referitoare la remunerarea magistraților.

De ce a publicat CSM salariile judecătorilor. Decizia CEDO privind restanțele salariale

Prezentarea veniturilor judecătorilor vine la câteva zile după decizia Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza „Pușcașu și alții împotriva României”, comunicată public pe 22 octombrie 2026. Dosarul a vizat plângerile formulate de cinci judecători și foști judecători români, nemulțumiți că statul nu a achitat integral anumite drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive.

CEDO a respins în unanimitate cererile, considerând că, în circumstanțele concrete analizate, plata eșalonată a sumelor nu a încălcat drepturile reclamanților. Instanța europeană a ținut cont de dificultățile bugetare, de valoarea obligațiilor financiare și de plățile deja efectuate de autorități. Hotărârea nu înseamnă însă că statul este scutit de plata sumelor datorate, ci că modalitatea de eșalonare analizată în acel dosar nu a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

CSM cere reguli clare pentru salarizarea magistraților. Discuții despre restanțele datorate de stat

După decizia CEDO, Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat și a subliniat că executarea hotărârilor judecătorești definitive rămâne obligatorie, inclusiv atunci când statul se confruntă cu dificultăți financiare. Instituția consideră că posibilitatea eșalonării unor plăți nu elimină obligația autorităților de a respecta termenele stabilite.

Într-un comunicat transmis pe 23 octombrie, CSM a explicat că numeroasele litigii salariale din sistemul public au fost generate și de reglementări insuficient de clare, care au permis interpretări diferite și tratamente salariale neuniforme. Consiliul a solicitat consultări cu autoritățile legislative și executive pentru stabilirea unor reguli mai clare și mai predictibile. Discuțiile au loc după ce CSM a cerut respectarea plăților salariale restante, în contextul litigiilor dintre instituțiile judiciare și Guvern.

CSM critică modul în care sunt prezentate veniturile magistraților în disputele publice

În comunicatul referitor la salariile judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii a formulat și observații privind felul în care sunt prezentate anumite informații despre sistemul judiciar în cadrul disputelor politice și al procedurilor desfășurate în fața instanțelor internaționale. Instituția consideră că transferarea divergențelor politice interne în asemenea proceduri, prin prezentarea unor informații pe care le apreciază ca fiind incomplete sau distorsionate, poate afecta credibilitatea instituțiilor statului și imaginea României.

Poziția exprimată reprezintă evaluarea CSM asupra acestui subiect. Publicarea grilelor de indemnizații, a numărului de judecători și a comparațiilor cu salariile medii urmărește să ofere date concrete pentru discuțiile privind remunerarea magistraților, într-o perioadă în care salarizarea din sectorul public și obligațiile financiare ale statului continuă să fie subiecte de dezbatere.