Război Ucraina. Kievul revendică noi zone și menține presiunea asupra trupelor ruse

Armata ucraineană a anunțat vineri că a recuperat de sub controlul trupelor ruse localitatea Iațkivka din provincia Donețk, în timp ce au început referendumurile de alipire la Rusia organizate de Moscova în această provincie și în alte trei aflate parțial sub controlul său în estul și sudul Ucrainei, relatează AFP.

Recuperarea acestei localități situate pe malul estic al râului Oskil pare să confirme continuarea contraofensivei care a permis Kievului să elibereze mii de kilometri pătrați din teritoriul ocupat de Rusia după lansarea invaziei pe 24 februarie, în special în regiunea nord-estică Harkov.

Potrivit unui reprezentant al Statului Major ucrainean, Oleksii Gromov, care a anunțat recucerirea localității Iațkivka, trupele ucrainene și-au restabilit și controlul asupra pozițiilor la sud de Bahmut, un oraș cheie în provincia Donețk vizat de mai multe săptămâni de atacurile rusești.

Armata ucraineană își menține presiunea și continuă să atace depozitele de muniții și centrele de comandă rusești, în timp ce trupele ruse au trecut la consolidarea defensivei de-a lungul celei mai mari părți a liniei frontului, care în total are o lungime de circa o mie de kilometri.

După succesul contraofensivei din Harkov, armata ucraineană a făcut unele progrese și în apropierea localității Bilogorivka, în provincia Lugansk, și în apropiere de Sloviansk, în nordul provinciei Donețk. Însă, spre deosebire de Harkov, defensiva rusească în aceste provincii este mai puternică, astfel că nu este clar cât de mult ar putea avansa acolo trupele ucrainene.

Trupele ruse au trecut de altfel în defensivă pe cea mai mare parte a liniei frontului, renunțând cel puțin deocamdată la intențiile de a înainta, cu excepția direcțiilor către orașele Bahmut și Adviivka în regiunea Donețk.

În acest timp, în provincia sudică Herson circa 20.000 de soldați ruși riscă să fie izolați de restul armatei lor după ce armata ucraineană a distrus podurile peste fluviul Nipru, aprovizionarea lor și evacuarea răniților devenind astfel dificilă.

În fața acestor eșecuri, președintele rus Vladimir Putin a decretat o mobilizare parțială a rezerviștilor. Ministerul rus al Apărării consideră că este prioritar să fie mobilizați lunetiști, tanchiști, artileriști, șoferi și mecanici militari, etc. Însă instruirea și echiparea lor va necesita timp și, în principiu, acești rezerviști ar urma să fie desfășurați nu pe front, ci în ariergarda trupelor aflate în prima linie.

De partea cealaltă, Ucraina are mobilizați circa un milion de soldați, dar numai o parte dintre aceștia sunt desfășurați pe front. În plus, cu tot ajutorul militar substanțial primit din Occident, armata ucraineană are nevoie de tot mai multe arme de calitate și muniții, în special armament greu pentru a face față superiorității artileriei rusești.

Anunțând miercuri mobilizarea a 300.000 de rezerviști, Putin a acuzat Occidentul că, după ce a impus Kievului să nu mai negocieze cu Moscova și a aprovizionat cu armament trupele ucrainene, încearcă acum să încurajeze Ucraina să desfășoare operațiuni militare inclusiv pe teritoriul rus, întrucât ''scopul Occidentului este să slăbească, să divizeze și să distrugă Rusia''.

''Vom folosi cu siguranță toate mijloacele la dispoziția noastră pentru a proteja Rusia și poporul nostru'', a mai declarat președintele rus, făcând aluzie la armele nucleare. Aceasta ''nu este o cacealma'', a insistat el.

În SUA, reprezentanți ai CIA au declarat că deocamdată nu au fost observate indicii conform cărora Rusia s-ar pregăti pentru folosirea armelor nucleare, relatează CNN. Însă unii analiști militari atrag atenția că Rusia ar putea recurge la folosirea unor arme nucleare tactice pe frontul din Ucraina, ca reacție față de eșecurile sale militare de acolo, o tactică militară denumită uneori ''escaladare pentru dezescaladare''.

La rândul său, viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat vineri, potrivit Reuters, că Moscova ''nu amenință pe nimeni'' cu armele sale nucleare și că o confruntare deschisă cu SUA și NATO nu este în interesul Rusiei, el manifestându-și însă speranța că și administrația președintelui american Joe Biden ''este de asemenea conștientă de pericolul unei escaladări necontrolate a conflictului în Ucraina''.