Informații exclusive pentru Realitatea Plus, din interiorul diplomației române. Bucureștiul își regândește strategia pe trei fronturi deodată: Marea Neagră, Washingtonul și Ucraina.
Despre atacurile asupra navelor din Marea Neagră, surse din Ministerul de Externe spun că nu au informații că ar fi vorba de un test. Le leagă mai degrabă de succesele operaționale ale Ucrainei pe front și avertizează că nu în toate cazurile e vorba de intenție. Concluzia lor e însă clară: Rusia nu va ataca NATO, dar îl va testa.
Aici apare problema. Marea Neagră e o mare închisă, în care nu patrulează nave NATO, ci doar navele statelor riverane. Potrivit surselor noastre, Turcia vede Marea Neagră ca pe un spațiu al ei și al Rusiei, nu al Alianței. Ankara lansează inițiative din care România lipsește, iar Bucureștiul i-a transmis că vrea să participe la toate. Diplomații români recunosc că e nevoie de o inițiativă nouă, dar și că țara nu are încă forța necesară. Neptun Deep e vulnerabil și, deocamdată, România nu are capabilitățile să-l apere. MAE vrea să accelereze, împreună cu Ministerul de Interne, hub-ul de la Marea Neagră. Pe termen lung, spun sursele, bătălia decisivă se va da în nord, pe culoarul pe unde trec submarinele nucleare, acolo unde topirea gheții îi deschide drum și Chinei.
Al doilea front e Washingtonul. La Pentagon, echipa care cere Europei să-și asume propria apărare analizează postura militară americană pe continent. Decizia se va suprapune cu alegerile parțiale din Statele Unite, iar impactul ei e încă neclar. Diplomatul Marius Lazurca merge din nou la Washington pe acest subiect, iar România își dorește o vizită oficială în SUA. Prezența americană la noi se deschide spre Sud. Pe surse, calculul Bucureștiului e direct: îl avantajează ca republicanii să păstreze Senatul, pentru că acolo a investit deja resurse. Dacă democrații câștigă și blochează Congresul, România va trebui să investească și în această direcție.
Al treilea front e Ucraina. Sursele recunosc că opinia publică e fragmentată și că ajutorul pentru Kiev devine adesea un joc de presă. Europa nu are un rol determinant în procesul de pace; dacă cineva poate aduce pacea, sunt doar Statele Unite. Oricum ar arăta pacea, România va fi parte din reconstrucție. Diplomații se așteaptă la o iarnă foarte grea, în care Rusia își va arunca toate resursele ca să rupă cât mai mult din Ucraina. Admit totodată că în Europa nu există nivelul de digitalizare militară al Ucrainei, unde tehnologia dronelor se schimbă la fiecare trei luni. Ucraina trebuie sprijinită ca războiul să nu se extindă.
Sprijinul vine cu condiții
Sprijinul vine însă cu condiții. MAE vrea ca românii din Ucraina să fie ascultați, inclusiv pe teme religioase, și vrea contact direct cu comunitatea. Aderarea Ucrainei la UE devine pârghie de negociere. Pe surse, dacă va fi nevoie, România e dispusă să amenințe cu blocajul, deși nu își dorește să ajungă acolo.
La orice masă a negocierilor, România aude aceeași întrebare: ce aduci? Mediezi ceva între Ucraina, Serbia și Moldova? Aduci Serbia mai aproape de UE? Sursele recunosc că România a lipsit din Balcanii de Vest și că nu are o strategie pentru regiune, dar promit mai multe investiții regionale. Diplomația economică, blocată ani la rând chiar din interiorul MAE, va trece pe mâna unor oameni tineri. Ținta e o deschidere mai mare spre lumea arabă și spre Asia. Ministerul vrea să schimbe mai mulți ambasadori și să-i facă mai activi la post.
Ana Maria Păcuraru.
