Rusia ar putea folosi o nouă rundă de negocieri privind războiul din Ucraina pentru a cere limitarea prezenței militare a NATO în Europa de Est, potrivit unor surse diplomatice. Una dintre solicitările anticipate ar fi revenirea la configurația din 1997, înainte de aderarea fostelor state comuniste la Alianță, inclusiv a României.
De ce ar dori Moscova participarea Europei la negocieri
Iuri Ușakov, consilierul Kremlinului pentru politică externă, a susținut că statele europene ar trebui implicate în discuțiile dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, argumentând că Europa are un rol esențial în obținerea unui acord.
Sursele diplomatice citate de The Telegraph interpretează însă această poziție drept o încercare a Moscovei de a extinde agenda negocierilor. Rusia ar urmări să discute nu doar condițiile unei eventuale păci în Ucraina, ci și concesii privind extinderea NATO și prezența militară a Alianței în estul continentului.
Vladimir Putin a prezentat în repetate rânduri extinderea NATO drept una dintre principalele justificări ale războiului. Potrivit analizei relatate de The Telegraph, Kremlinul ar putea condiționa eventuale compromisuri de acceptarea unor revendicări care ar limita suveranitatea Ucrainei și ar restrânge poziționarea strategică a Alianței.
Revenirea la configurația NATO din 1997, printre posibilele cereri ale lui Putin
Sursele diplomatice invocate de The Telegraph estimează că liderul rus ar putea solicita reducerea prezenței NATO în Europa la nivelul din 1997. Este vorba despre perioada anterioară primului val de aderări ale fostelor țări comuniste.
În scenariul descris de publicație, o asemenea solicitare ar putea presupune retragerea unor trupe NATO din Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, dar și din Finlanda, stat care a aderat la Alianță în 2023. Toate aceste țări au frontieră cu Rusia.
Evaluarea surselor diplomatice nu echivalează însă cu o condiție acceptată la negocieri sau cu o decizie a NATO. Informațiile prezentate descriu o posibilă strategie a Kremlinului, nu un acord privind modificarea prezenței militare aliate.
Ce relevanță are pentru România referirea la anul 1997
Pentru România, reperul invocat este important deoarece aderarea la NATO a avut loc la 29 martie 2004, la șapte ani după momentul la care Moscova ar dori să raporteze prezența Alianței în Europa.
În 1997, NATO avea 16 membri. La summitul de la Madrid din acel an, Polonia, Ungaria și Republica Cehă au primit invitația de a începe negocierile de aderare. România nu a fost inclusă în acel prim val de extindere, deși își asumase obiectivul integrării euroatlantice.
Bucureștiul a continuat ulterior cooperarea cu Alianța și pregătirile pentru aderare, inclusiv prin Parteneriatul pentru Pace, procesul încheindu-se cu intrarea în NATO în 2004.
O eventuală cerere de reducere a prezenței militare aliate la nivelul din 1997 este, așadar, relevantă și pentru România. Totuși, o asemenea revendicare nu trebuie confundată cu retragerea calității de membru NATO a statelor care au aderat ulterior.
Discuții tehnice la Abu Dhabi, cu așteptări limitate
Materialul citat menționează și un acord al Rusiei pentru organizarea unor discuții tehnice trilaterale la Abu Dhabi, după o pauză în negocierile mediate de Statele Unite.
Într-un interviu acordat presei de stat, Ușakov a temperat așteptările privind rezultatele întâlnirii, prezentând-o mai degrabă drept o încercare de reluare a dialogului decât ca pe o etapă de la care Kremlinul ar anticipa progrese importante.
