Opt state membre ale Uniunii Europene – Olanda, Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Letonia, Slovenia și Spania – au transmis recent Comisiei Europene o scrisoare prin care solicită extinderea interdicțiilor pentru produsele cu nicotină. Propunerile includ limite stricte de nicotină, standardizarea produselor și dispozitivelor, ambalaje neutre, restricții extinse privind aromele, interzicerea publicității și posibilitatea ca statele membre să poată interzice anumite categorii de produse. Documentul propune blocarea accesului pe piața europeană pentru noile produse care conțin nicotină sau substanțe cu proprietăți similare, inclusiv pentru anumite produse fără nicotină care reproduc caracteristicile acestora.
Susținătorii acestor măsuri argumentează că reglementarea trebuie să țină pasul cu inovația și noile tehnici de marketing, în sprijinul obiectivului european de a reduce prevalența fumatului la sub 5% până în 2040. Potrivit EU News, unul dintre cele mai controversate subiecte este cel al pliculețelor cu nicotină. Cele opt state solicită înăsprirea actualelor restricții privind produsele moderne cu nicotină și posibilitatea introducerii unor interdicții naționale complete. O eventuală abordare unitară la nivel european pare dificil de imaginat în contextul în care aceste produse sunt deja larg utilizate în unele state membre, în special în Suedia. Această abordare nu se mai limitează astfel la domeniul sănătății publice, ci aduce de fapt în atenție proporționalitatea intervenției și modul în care sunt evaluate riscurile diferitelor categorii de produse cu nicotină.
Demersul a generat reacții critice atât din partea societății civile, cât și a unor oameni de știință. Întrebarea care se conturează este dacă extinderea restricțiilor reprezintă cea mai eficientă cale pentru reducerea fumatului sau dacă, dimpotrivă, reduce accesul fumătorilor adulți tocmai la alternative care ar putea avea un rol în tranziția de la fumat. Printre vocile critice se numără și medicul și cercetătorul Konstantinos Farsalinos, cunoscut pentru activitatea sa în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de tutun și nicotină. În analiza sa publicată în octombrie 2026, acesta avertizează că o abordare exclusiv prohibitivă poate produce efecte contrare celor urmărite. Argumentul său este că limitarea sau eliminarea alternativelor ar putea consolida, în mod paradoxal, poziția țigărilor convenționale pe piață, în loc să accelereze reducerea fumatului.
Dezbaterea este relevantă și în România. Din perspectiva Asociației consumatorilor de produse alternative cu nicotină (ACPAN) , miza depășește cu mult o simplă revizuire legislativă și reflectă de fapt o alegere fundamentală de politică publică: dacă și cum este integrată reducerea riscurilor în cadrul strategiilor moderne de sănătate publică. Organizația susține combaterea fermă a accesului minorilor la produsele cu nicotină, sancționarea publicității ilegale și eliminarea practicilor comerciale înșelătoare. În același timp, ACPAN consideră că este necesară o distincție clară între promovarea comercială și informarea legitimă a consumatorilor adulți, în special atunci când există date științifice relevante privind profilul diferitelor categorii de produse.
Această perspectivă este susținută și de cercetarea științifică. Studiile Cochrane au identificat dovezi solide că țigările electronice cu nicotină pot contribui la renunțarea la fumat în cazul unui număr mai mare de fumători comparativ cu unele terapii tradiționale de substituție nicotinică. ”Renunțarea la fumat este dificilă, iar multe persoane care fumează au încercat să se lase și nu au reușit. (...) Deși țigările electronice cu nicotină nu sunt, cel mai probabil, complet lipsite de riscuri, ele sunt mai puțin dăunătoare decât fumatul, iar aceasta este comparația cea mai relevantă pentru persoanele care continuă să fumeze tutun”, consideră Dr. Nicola Lindson, cercetător la Universitatea Oxford.
Înainte de revizuirea Directivei pentru tutun (TPD3), adevărata provocare pare a fi identificarea acelor politici care produc rezultate reale pentru sănătatea publică, pe baza dovezilor științifice, a impactului social și economic măsurabil și a experienței acumulate în statele membre. Țintele de reducere a fumatului în Europa nu pot fi atinse prin eliminarea dezbaterii, ci prin încurajarea ei.
În cele din urmă, revizuirea TPD 3, potrivit principiului unei legislații eficiente, ar trebui să fie o competiție de idei, argumente și dovezi, nu de interdicții. Nu despre cine are lacătul mai mare pentru o ușă pe care se teme să o lase deschisă, ci despre cine poate demonstra în mod convingător ce măsuri funcționează cu adevărat pentru sănătatea publică, consumatorii adulți și societate în ansamblu.
