Rusia se așteaptă ca Ucraina să conștientizeze "situația reală" care se creează în prezent pe teren și, prin urmare, să accepte cererile Moscovei de a negocia o încetare a focului, a declarat joi Dmitri Peskov. Reprezentantul Kremlinului a răspuns astfel unei întrebări despre declarațiile fostului secretar de stat american Henry Kissinger asupra situației în Ucraina și așteptările Moscovei.
Rusia se așteaptă ca Ucraina să conștientizeze "situația reală" care se creează în prezent pe teren și, prin urmare, să accepte cererile Moscovei de a negocia o încetare a focului, a declarat joi Kremlinul, citat de EFE și Interfax.
"Moscova așteaptă de la Kiev să-i accepte cererile și să conștientizeze situația reală, cea care există de facto astăzi", a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în conferința sa de presă zilnică.
Reprezentantul Kremlinului a răspuns astfel unei întrebări despre declarațiile fostului secretar de stat american Henry Kissinger asupra situației în Ucraina și așteptările Moscovei, notează EFE.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins cu fermitate anterior ideea lansată de unii lideri politici occidentali, printre care și Kissinger, de a ceda teritorii Rusiei pentru a se ajunge la pace.
Zelenski a criticat afirmațiile făcute la Forumul de la Davos de către Kissinger, care sugerase marți că discuțiile de pace ar trebui să urmărească crearea granițelor de-a lungul "liniei de contact" în Donbas, așa cum era situația înaintea intervenției militare ruse.
Fostul secretar de stat american afirmase: "Negocierile trebuie să înceapă în următoarele două luni înainte de a apărea tulburări și tensiuni care nu vor fi depășite ușor. În mod ideal, linia de demarcație ar trebui să fie o revenire la status quo-ul de dinainte".
"Continuarea războiului dincolo de acest punct nu ar însemna libertatea Ucrainei, ci un nou război împotriva Rusiei însăși", a remarcat Kissinger.
Rusia cere Ucrainei să accepte independența peninsulei Crimeea, anexată în 2014, și a autoproclamatelor republici populare Donețk și Lugansk, iar între timp a început să forțeze rusificarea teritoriilor pe care le-a ocupat în sudul Ucrainei.
Zelenski a comparat opiniile lui Kissinger cu ceea ce s-a întâmplat cu Germania nazistă în 1938, când încercările de a calma agresorul constând în concesii teritoriale nu au stins apetitul german pentru mai multe teritorii.
Impresia este că "pe calendarul domnului Kissinger nu este 2022, ci 1938 și el a crezut că vorbește publicului nu la Davos, ci celui de atunci de la Munchen", a spus sarcastic președintele ucrainean.
"Apropo, în anul 1938, când familia domnului Kissinger evada din Germania nazistă, el avea 15 ani și înțelegea totul perfect. Și atunci nu s-a auzit de la el că ar trebui ca lumea să se adapteze naziștilor, în loc să fugă sau să lupte cu ei", a subliniat Zelenski în mesajul său video.
"Indiferent ce ar face Federația Rusă, se găsește în lume cineva care să spună: 'Haideți să ținem cont de interesele ei. Anul acesta la Forumul Economic (de la Davos) această idee s-a auzit din nou'", a remarcat Zelenski în discursul său video de miercuri seara, difuzat joi de agențiile ucrainene de presă.
Și aceasta "în pofida miilor de rachete rusești care lovesc Ucraina. În ciuda zecilor de mii de ucraineni uciși. În ciuda (a ceea ce s-a întâmplat la) Bucea și Mariupol etc. În pofida orașelor distruse. În pofida 'lagărelor de filtrare' construite de statul rus, în care ei ucid, torturează, violează și umilesc (ucrainenii) pe bandă rulantă", a declarat Zelenski.
De aceea, în spatele tuturor acestor speculații geopolitice ale celor care sfătuiesc Ucraina să dea ceva Rusiei, "marii analiști geopolitici sunt mereu reticenți în a vedea oameni obișnuiți. Ucraineni obișnuiți. Milioanele de persoane care locuiesc efectiv pe teritoriul pe care ei propun să fie cedat pentru iluzia păcii", a afirmat Zelenski.
După ce a subliniat că "nimeni nu a fost pregătit să-și asume curajul cu care poporul ucrainean își apără țara", Volodimir Zelenski a afirmat că "trebuie să facem tot posibilul pentru ca lumea să capete obiceiul permanent de a lua în considerare Ucraina, pentru ca interesele ucrainenilor să nu fie subestimate în comparație cu interesele celor care se grăbesc spre o nouă întâlnire cu dictatorul" Vladimir Putin.
Invazia rusă care a început la 24 februarie a avut deja o primă fază în 2014, când trupele ruse au invadat și anexat peninsula Crimeea.
În același an, în Donbasul ucrainean (care include regiunile Lugansk și Donețk), gherilele proruse au început să lupte împotriva guvernului de la Kiev, ajutate de forțele trimise de Moscova, într-un conflict care a continuat de atunci.
Noua invazie rusă în Ucraina - din care tocmai s-au scurs trei luni, în care Rusia a înregistrat mai multe eșecuri, inclusiv în preluarea controlului asupra Kievului și a vestului țării - s-a concentrat în ultimele săptămâni pe ocuparea Donbasului, după ce forțele ruse au ocupat orașul sudic Mariupol, pentru a realiza un coridor de legătură între estul și sudul Ucrainei.
