Parlamentul Finlandei urmează să dezbată marți o petiție civilă pentru organizarea unui referendum privind aderarea țării la NATO, a informat luni seara prim-ministrul Sanna Marin.
Petiția a întrunit luni cele 50.000 de semnături necesare pentru sesizarea Parlamentului.
Partidele politice își vor face cunoscute pozițiile față de demersul cetățenesc, dar "dezbaterea nu vizează o discuție mai amplă despre poziția finlandeză de a adera sau nu la o alianță militară", a spus Marin. Ea a adăugat că "este util să aflăm punctele de vedere ale partidelor asupra acestei chestiuni. Din această perspectivă, chestiunea va fi pe ordinea de zi a sesiunii parlamentare" de marți.
Anunțul survine după ce un sondaj de opinie a arătat pentru prima dată că majoritatea finlandezilor doresc ca țara lor să devină membră a alianței nord-atlantice, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Cele 50.000 de semnături pentru petiția lansată la începutul săptămânii trecute au fost întrunite încă de vineri.
AFP apreciază că guvernul de la Helsinki nu își va schimba poziția de a nu avea un proiect de aderare la NATO.
Rusia a avertizat vineri că aderarea la NATO a Finlandei sau a Suediei ar avea "repercusiuni militare și politice grave" - o amenințare care a mai fost lansată de la Moscova în ultimii ani, consemnează agenția citată.
Dezbaterea parlamentară va avea însă loc în contextul unei schimbări puternice a opiniei publice pe parcursul crizei ucrainene și după începerea războiului. Un sondaj comandat de televiziunea de stat Yle arată că 53% din finlandezi doresc acum aderarea la NATO, doar 28% sunt împotrivă și 19% sunt nehotărâți.
"Un rezultat de-a dreptul istoric și extraordinar", a declarat luni Charly Salonius-Pasternak, cercetător la Institutul Finlandez de Relații Internaționale.
În ianuarie un sondaj similar publicat de cotidianul Helsingin Sanomat consemna doar 28% din opinii pro-aderare.
Finlanda, nealiniată militar, dar membră a Uniunii Europene, a anunțat luni că a decis să furnizeze armament Ucrainei: 2500 de puști de asalt, 150.000 de gloanțe, 1500 de lansatoare de rachete și 70.000 de rații de mâncare pentru trupe.
Eventuala admitere a Finlandei sau Suediei în Alianța Nord-Atlantică ar genera „consecințe militare și politice grave”, a avertizat vineri după-amiază Administrația Vladimir Putin, conform BBC News.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova a afirmat că, în cazul în care Suedia sau Finlanda vor încerca să adere la Alianța Nord-Atlantică, acest lucru „va genera consecințe militare și politice grave, care ar necesita ca Rusia să adopte măsuri de reciprocitate”.
„Noi considerăm angajamentul Guvernului Finlandei în sensul unei politici de nealiniere militară ca fiind un factor important în garantarea securității și stabilității în nordul Europei”, a subliniat Maria Zaharova.
