Elon Musk prevede sfârșitul banilor în 10 ani. Inteligența artificială va schimba totul

Predicția făcută într-un interviu pentru The Economist

Previziunea lui Elon Musk a fost prezentată în cadrul unui interviu acordat în iulie 2026 publicației The Economist, în care miliardarul a discutat despre felul în care inteligența artificială și robotica ar putea schimba societatea în următorul deceniu. Discuția a fost purtată cu Zanny Minton Beddoes, redactorul-șef al revistei, iar Musk a indicat anul 2036 drept momentul în care banii și-ar putea pierde importanța.

„Banii nu vor mai conta în 2036.”

Explicația sa pornește de la rolul pe care îl au în prezent banii: oamenii îi folosesc pentru a cumpăra hrană, locuințe, transport și divertisment. Dacă roboții și sistemele de inteligență artificială vor putea asigura aceste bunuri și servicii în cantități uriașe, cererea ar putea fi acoperită fără ca resursele să mai fie limitate în același mod ca astăzi.

„Vrei bani ca să cumperi bunuri și servicii? Ei bine, dacă roboții și inteligența artificială vor produce mai multe bunuri și servicii decât ar putea consuma vreodată un om, atunci la ce îți vor mai trebui banii?”

Musk a descris această posibilă transformare drept o perioadă de abundență, în care producția nu ar mai depinde în aceeași măsură de munca oamenilor. În viziunea sa, inteligența artificială ar asigura capacitatea de procesare și coordonare, iar roboții umanoizi ar putea executa activitățile fizice necesare fabricării produselor și furnizării serviciilor.

Guvernele ar putea trimite bani direct populației

O asemenea schimbare ar ridica însă o problemă imediată: ce s-ar întâmpla cu oamenii ale căror locuri de muncă ar fi preluate de sisteme automatizate și roboți? În interviul pentru The Economist, Zanny Minton Beddoes a adus în discuție tocmai riscul pierderii locurilor de muncă și a întrebat cum ar putea fi susținută populația într-o economie dominată de automatizare.

Răspunsul lui Musk a fost că autoritățile ar putea interveni prin plăți directe către cetățeni.

„Cred că Trezoreria ar trebui pur și simplu să le trimită oamenilor cecuri.”

Ideea nu este complet nouă în discursul miliardarului. În alte intervenții, acesta a vorbit despre un sistem de „venit universal ridicat”, prin care oamenii ar putea beneficia de un nivel de trai bun chiar dacă nu ar mai fi nevoiți să muncească pentru a-și asigura nevoile de bază. Într-un interviu publicat în septembrie, Musk a susținut că roboții umanoizi ar putea ajunge să se ocupe inclusiv de activități precum îngrijirea copiilor, educația și sprijinul acordat persoanelor în vârstă.

De ce crede Musk că deflația va înlocui inflația

O altă parte importantă a previziunii sale privește evoluția prețurilor. În timp ce inflația reprezintă una dintre principalele preocupări ale economiilor actuale, Musk consideră că dezvoltarea accelerată a producției automatizate ar putea duce la fenomenul opus: deflația.

El susține că, dacă volumul bunurilor și serviciilor disponibile va crește mult mai repede decât cantitatea de bani aflată în circulație, prețurile ar putea scădea.

„Aceste lucruri erau relevante în trecut, dar nu vor mai fi relevante în viitor.”

Musk a explicat că o creștere spectaculoasă a producției ar permite inclusiv majorarea cantității de bani fără ca acest lucru să genereze automat inflație, atât timp cât oferta de bunuri și servicii ar avansa într-un ritm mai rapid.

„Voi face o predicție: deflația va fi problema, nu inflația, pentru că producția de bunuri și servicii va crește.”

În timpul interviului, Zanny Minton Beddoes a ridicat problema modului în care ar putea funcționa un asemenea sistem și a pus sub semnul întrebării trecerea de la economia actuală la scenariul descris de miliardar. Jurnalista a atras atenția asupra dificultăților politice și sociale care ar putea apărea într-o perioadă în care oamenii se tem că își vor pierde locurile de muncă, iar companiile și autoritățile vor trebui să gestioneze efectele automatizării.

Economiștii avertizează că abundența nu înseamnă dispariția tuturor limitelor

Viziunea lui Elon Musk este însă privită cu rezerve, mai ales în privința termenului de zece ani. O analiză publicată de Școala de Economie și Management a Universității Lund din Suedia arată că inteligența artificială și roboții ar putea crește considerabil productivitatea, însă acest lucru nu înseamnă că toate resursele vor deveni nelimitate.

Economistul Fredrik NG Andersson atrage atenția că terenurile din zonele foarte căutate, energia și resursele naturale vor rămâne limitate. Chiar dacă roboții ar putea construi milioane de locuințe, ei nu pot crea teren suplimentar în centrul unor orașe precum Stockholm, Londra sau New York. În plus, dezvoltarea inteligenței artificiale și fabricarea roboților necesită electricitate, metale, semiconductori, baterii și capacități industriale.

Prin urmare, chiar dacă unele produse și servicii ar putea deveni mult mai ieftine, vor exista în continuare bunuri pentru care cererea depășește oferta. În aceste condiții, distribuirea resurselor nu ar putea fi eliminată complet, iar problema accesului oamenilor la bunuri și servicii ar rămâne una importantă.

Și publicația Business Insider a prezentat opiniile unor specialiști care recomandă prudență în fața previziunilor lui Musk. Într-un material publicat la 29 octombrie 2026, șapte experți în finanțe personale și inteligență artificială au susținut că oamenii nu ar trebui să renunțe la economiile pentru pensie bazându-se pe scenariul unei abundențe generate de tehnologie. Aceștia au atras atenția asupra incertitudinii legate de ritmul în care aceste schimbări ar putea deveni realitate

Așadar, dispariția importanței banilor până în 2036 rămâne o predicție a lui Elon Musk, nu o certitudine economică. Miliardarul mizează pe dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și a roboților, în timp ce specialiștii atrag atenția că tehnologia nu rezolvă automat problemele legate de resurse, distribuirea bogăției și tranziția către o economie în care munca umană ar putea avea un rol mult mai redus.