Întâlnire de criză la Teheran. Mojtaba Khamenei le-a ordonat generalilor să pregătească riposta fără limite

Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, le-a cerut comandanților forțelor armate să fie pregătiți să răspundă imediat și fără restricții geografice în cazul unui nou atac american sau israelian. Avertismentul transmis sâmbătă, 31 octombrie 2026, vine într-un moment în care Donald Trump analizează posibilitatea reluării operațiunilor militare împotriva Teheranului, după alegerile intermediare din Statele Unite. În paralel, negocierile mediate de Qatar continuă, iar două investigații publicate de The Wall Street Journal și Associated Press arată amploarea pagubelor provocate de atacurile iraniene asupra instalațiilor militare americane din regiune.

Mojtaba Khamenei cere un răspuns fără limite geografice la orice atac

Liderul suprem iranian le-a transmis celor mai importanți trei comandanți militari ai țării că orice nouă lovitură lansată de Statele Unite sau Israel trebuie întâmpinată cu o reacție imediată și eficientă, fără limitări geografice. Obiectivul declarat este obținerea unui nivel maxim de descurajare.

Mesajul a fost făcut public de biroul lui Khamenei și marchează prima întâlnire anunțată oficial între acesta și toți cei mai importanți comandanți ai forțelor armate iraniene de la începutul războiului. Liderul suprem nu a mai apărut în public de când a fost rănit într-un atac israelian, în prima zi a conflictului, transmițând de atunci doar declarații scrise.

„Dacă inamicii lansează din nou atacuri militare sau teroriste, forțele armate ale Republicii Islamice Iran și poporul iranian vor decide când și în ce condiții se vor încheia ostilitățile”, a transmis Khamenei, potrivit comunicatului citat de presa internațională.

La întrevedere au participat șeful Statului Major al forțelor armate, generalul Ali Abdollahi, comandantul armatei, generalul-maior Amir Hatami, și comandantul Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, generalul-maior Ahmad Vahidi.

Cei trei i-au prezentat liderului suprem situația pregătirii militare de-a lungul litoralului Golfului Persic, în apropierea Strâmtorii Ormuz și a Golfului Oman, precum și la granițele de nord-vest și sud-est ale Iranului. Comandanții au raportat și o creștere de câteva ori a producției mai multor categorii de muniție și de armament destinat recunoașterii, sprijinului și operațiunilor de luptă.

Khamenei le-a cerut să actualizeze lista țintelor, astfel încât toate categoriile de obiective materiale și nemateriale ale adversarului americano-israelian să se afle în raza de acțiune a forțelor iraniene. El a lăudat, de asemenea, ceea ce a numit „rezistența inteligentă” a grupărilor aliate Iranului din regiune, susținând că unitatea diferitelor fronturi reprezintă un element decisiv și strategic pentru Teheran.

Qatar încearcă să evite reluarea războiului dintre SUA și Iran

Avertismentul liderului iranian a fost transmis în timp ce mediatorii din Qatar încearcă să obțină un acord care să permită reluarea negocierilor directe dintre Washington și Teheran.

Diplomații qatarezi au purtat vineri discuții de peste 12 ore la Teheran, iar negocierile au continuat sâmbătă la Doha. Potrivit Reuters, eforturile diplomatice sunt coordonate prin contacte regulate cu Washingtonul și urmăresc să împiedice izbucnirea unui nou val de confruntări după alegerile intermediare americane.

Qatarul a propus un plan de șapte zile, în care Statele Unite și Iranul ar urma să adopte măsuri reciproce pentru consolidarea încrederii, înaintea unor discuții mai ample. Un oficial iranian a declarat însă pentru Reuters că propunerea nu a fost considerată satisfăcătoare de Teheran.

Iranul are, la rândul său, un plan în șapte zile, prezentat încă din septembrie și respins până acum de Donald Trump. Acesta prevede ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene, deblocarea activelor financiare ale țării și aprobarea unei rute susținute de Teheran prin Strâmtoarea Hormuz, după care tranzitul prin această zonă strategică ar urma să fie reluat.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat sâmbătă că Donald Trump nu a luat încă o decizie privind lansarea unor noi atacuri asupra Iranului. Potrivit lui Rubio, președintele american ar prefera o soluție diplomatică, însă Statele Unite sunt pregătite și pentru o intervenție militară, dacă va fi necesar.

În interiorul administrației americane există opinii diferite privind direcția de urmat. Potrivit Axios, secretarul Apărării, Pete Hegseth, și secretarul de stat Marco Rubio sunt sceptici în privința posibilității unui acord nuclear cu actualul regim iranian și susțin continuarea presiunii asupra Teheranului. Vicepreședintele JD Vance și emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner ar prefera reluarea negocierilor.

Imagini din satelit arată distrugeri la 274 de structuri din bazele americane

În timp ce diplomații încearcă să evite o nouă confruntare, amploarea pagubelor provocate de Iran instalațiilor militare americane din Orientul Mijlociu devine tot mai clară.

O investigație publicată de The Wall Street Journal, realizată pe baza imaginilor din satelit, a declarațiilor militare iraniene și a discuțiilor cu oficiali americani, a identificat 274 de structuri avariate în 24 de instalații militare care găzduiesc personal sau echipamente americane. Este cea mai amplă evaluare publică de până acum a distrugerilor provocate în primele șase luni ale războiului.

Potrivit informațiilor obținute de publicația americană, Pentagonul a evaluat separat pagubele provocate bazelor la cel puțin cinci miliarde de dolari. O altă sursă familiarizată cu estimările a avansat însă posibilitatea ca valoarea totală să ajungă la 15 miliarde de dolari.

Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale a analizat rezultatele investigației și a estimat că numai reconstrucția clădirilor ar putea costa peste patru miliarde de dolari. Calculul nu include înlocuirea echipamentelor și a sistemelor distruse sau avariate în interiorul instalațiilor.

Aceste sume se adaugă costului general al războiului, estimat la 47,1 miliarde de dolari la data de 16 octombrie, potrivit unui document consultat de The Wall Street Journal. Cifra nu include pagubele provocate bazelor americane.

Iranul a început să vizeze clădirile în care sunt cazați militarii americani

Unul dintre cele mai grave atacuri a avut loc pe 17 iulie, la baza aeriană Muwaffaq Salti din Iordania. Trei militari americani au fost uciși, iar imaginile din satelit au indicat avarii la cel puțin 19 clădiri în care erau cazați militarii.

Lovitura a fost una dintre cele mai sângeroase pentru forțele americane din timpul războiului. În aceeași săptămână, Iranul a atacat și spații de cazare din alte baze americane din regiune.

Investigația The Wall Street Journal indică o schimbare a tacticii iraniene după primele luni ale conflictului. Teheranul ar fi început să vizeze mai precis clădirile în care militarii americani locuiesc și se odihnesc, inclusiv construcții de dimensiuni mai mici. Potrivit unor actuali și foști membri ai armatei americane citați de publicație, unele spații de cazare sunt amenajate în containere maritime transformate sau chiar în corturi.

Analiza arată că, în primele două săptămâni ale războiului, cel puțin 119 clădiri din 13 instalații militare, majoritatea situate în Kuweit, prezentau urme de distrugeri. Printre obiectivele lovite s-a numărat și Naval Support Activity Bahrain, unde se află sediul Flotei a V-a a Marinei americane. În urma atacurilor intense, Comandamentul Central al SUA a evacuat cea mai mare parte a personalului de la această bază.

După prăbușirea armistițiului, la 7 iulie, atacurile iraniene s-au concentrat mai mult spre vest, asupra unor instalații aflate la sute de kilometri de granițele Iranului. În primele șase luni de război, publicația americană a identificat pagube provocate de cel puțin 11 atacuri distincte, dintre care cinci în Iordania. Bazele din Golf, aflate mai aproape de Iran și lovite puternic în prima parte a conflictului, au fost vizate ulterior doar sporadic.

O analiză separată realizată de Associated Press, tot pe baza imaginilor din satelit și a discuțiilor cu oficiali regionali, a identificat peste 115 atacuri cu drone sau rachete revendicate de Iran ori de grupări susținute de Teheran. Acestea au avariat sau distrus structuri din 26 de baze și alte obiective militare americane, până în luna august.

AP arată că Iranul a vizat inițial sistemele de avertizare timpurie și apărare antiaeriană, apoi a extins atacurile asupra aeronavelor, hangarelor, depozitelor, echipamentelor de comunicații, instalațiilor de alimentare cu combustibil și spațiilor de cazare ale militarilor. În Kuweit, baza aeriană Ali Al Salem a fost lovită de cel puțin 30 de ori, fiind avariate sau distruse cel puțin 15 hangare pentru aeronave.

Pentagonul ia în calcul mutarea unor baze americane

Pagubele au devenit o preocupare majoră pentru Washington. Potrivit informațiilor publicate de The Wall Street Journal, armata americană a retras deja o parte dintre militari din mai multe instalații din regiune, anticipând posibile represalii în cazul reluării atacurilor asupra Iranului.

Oficialii Pentagonului se tem că Teheranul a păstrat o parte dintre cele mai sofisticate rachete și că și-ar putea îmbunătăți eficiența loviturilor într-o nouă rundă de confruntări. Publicația americană mai arată că Pentagonul a analizat posibilitatea mutării unor baze în afara razei de acțiune a Iranului și a reducerii prezenței militare americane în instalațiile din Kuweit și Arabia Saudită.

Unele dintre infrastructurile avariate sunt deținute sau utilizate în comun cu statele partenere, ceea ce înseamnă că nu toate clădirile afectate aparțin exclusiv Statelor Unite. În plus, unele instalații ar putea să nu mai fie reconstruite. Washingtonul discută cu statele aliate și despre o eventuală contribuție financiară la reparații, pentru a reduce cheltuielile suportate de bugetul american.

O retragere sau reducere a prezenței militare americane ar putea însă lăsa aliații Washingtonului din regiune mai expuși. Pentagonul și Comandamentul Central al SUA au refuzat să comenteze informațiile privind amploarea distrugerilor și eventualele planuri de relocare.

Costul războiului a ajuns la 47,1 miliarde de dolari

Potrivit estimării Pentagonului citate de Associated Press, războiul cu Iranul a costat Statele Unite 47,1 miliarde de dolari până la 16 octombrie. Aproximativ 29 de miliarde de dolari reprezintă costul munițiilor consumate, 11,9 miliarde de dolari au fost cheltuieli operaționale, iar alte aproximativ șase miliarde sunt asociate pierderilor de echipamente.

Această estimare nu include însă pagubele provocate instalațiilor militare americane de atacurile iraniene, evaluate separat de Pentagon.

Potrivit datelor Departamentului american al Apărării citate de The Wall Street Journal, peste 20 de militari americani au murit în incidente legate de războiul început pe 28 februarie. Alți peste 400 au fost răniți înainte de prăbușirea armistițiului din iulie. Ulterior, guvernul american a încetat să mai publice cifre privind victimele asociate în mod specific conflictului.

Pe 13 martie, secretarul american al Războiului, Pete Hegseth, declara că programul iranian de rachete fusese practic distrus.

„Întreaga capacitate de producție a rachetelor balistice ale Iranului, fiecare companie care construiește componentele acestor rachete, a fost înfrântă și distrusă în mod efectiv”, afirma Hegseth într-o conferință de presă la Pentagon.

Atacurile iraniene au continuat însă, iar analiza Associated Press arată că loviturile au vizat inclusiv sisteme radar costisitoare, aeronave și infrastructură esențială pentru funcționarea bazelor americane.

Tensiunile se extind și asupra traficului prin Strâmtoarea Hormuz

În paralel cu avertismentele militare și negocierile diplomatice, situația din Strâmtoarea Hormuz rămâne tensionată. Marina Gardienilor Revoluției din Iran a susținut că patru petroliere au luat foc și au suferit explozii după ce ar fi încercat să folosească rute considerate neautorizate. Potrivit comunicatelor iraniene, unul dintre vase transporta peste două milioane de barili de petrol și ar fi lovit o mină.

Reuters a precizat că nu a putut verifica independent afirmațiile privind cele patru nave. Separat, agenția britanică United Kingdom Maritime Trade Operations a anunțat că a primit o sesizare privind un petrolier lovit de un proiectil necunoscut în timp ce părăsea strâmtoarea.

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale lichefiate. Orice nouă escaladare în această zonă ar putea amplifica efectele conflictului asupra statelor din regiune și asupra piețelor energetice internaționale.