Autoritățile franceze au scos blindatele pe străzi. Germania și Italia, zguduite de manifestații și confruntări cu poliția

Nemulțumirea socială se amplifică în mai multe state europene, unde protestele împotriva scumpirilor, a reducerii investițiilor în servicii publice și a politicilor guvernamentale au scos în stradă sute de mii de oameni. Franța a fost cuprinsă de un nou val de manifestații pentru al treilea weekend consecutiv, Germania a organizat mobilizări în zeci de orașe, iar în Italia o grevă generală a adus împreună studenți, angajați, fermieri și alte categorii profesionale. În mai multe locuri, manifestațiile au fost însoțite de incidente violente și intervenții ale forțelor de ordine.

Franța, al treilea weekend de proteste. 320.000 de oameni au ieșit în stradă

Franța a fost din nou scena unor manifestații de amploare sâmbătă, 31 octombrie. Protestele au ajuns la al treilea weekend consecutiv, iar nemulțumirile care au scos oamenii în stradă vizează costul ridicat al vieții, prețurile la combustibili, inflația și deteriorarea serviciilor publice, scrie Reuters.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul francez de Interne, aproximativ 320.000 de persoane au participat la manifestațiile organizate în întreaga țară. Dintre acestea, circa 70.000 au fost înregistrate la Paris. Participarea a fost însă mai redusă decât în weekendurile precedente: pe 24 octombrie au fost estimate 410.000 de persoane, iar la manifestațiile din 17 octombrie au fost numărați peste 550.000 de participanți, conform autorităților.

Mobilizarea a început în rândul elevilor și studenților, nemulțumiți de starea școlilor, de lipsa profesorilor, de condițiile din instituțiile de învățământ și de sistemul de admitere la universități, considerat inechitabil. Ulterior, mișcarea a atras sindicate, susținători ai Vestelor Galbene și alte categorii de persoane afectate de creșterea cheltuielilor zilnice.

Manifestațiile au fost organizate sub o supraveghere strictă, după ce protestele din 17 octombrie s-au transformat în revolte și jafuri, soldate cu pagube importante la magazine, clădiri publice și sedii de afaceri. Autoritățile au încercat să evite repetarea acelor scene, inclusiv prin modificarea traseului marșului din Paris, care a fost mutat în zona de est a capitalei, departe de principalele zone comerciale și turistice.

Gaze lacrimogene și intervenții ale poliției în mai multe orașe

Deși cea mai mare parte a manifestațiilor s-a desfășurat fără incidente grave, spre finalul zilei au izbucnit confruntări în mai multe localități. La Paris, în apropierea punctului în care s-a încheiat marșul, un grup de protestatari a aruncat cu sticle și materiale pirotehnice spre forțele de ordine. Polițiștii au răspuns cu grenade asurzitoare și gaze lacrimogene, iar fumul a cuprins străzile din zonă.

Incidente au fost raportate și la Lyon, Toulouse și Marsilia. La Lyon, poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa grupurile violente, în timp ce la Toulouse au fost mobilizate tunuri cu apă împotriva unei manifestații neautorizate. În Marsilia au existat tensiuni la finalul unor adunări care nu primiseră autorizație.

Bilanțul arestărilor a crescut pe parcursul zilei. Dacă la ora 14:00 poliția anunțase 27 de persoane reținute, datele prezentate ulterior de autorități și preluate de Associated Press indicau aproximativ 300 de arestări la nivel național.

Pentru menținerea ordinii publice, Ministerul francez de Interne a mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi. Dispozitivul a inclus 26 de blindate Centaure ale Jandarmeriei Naționale, 15 vehicule cu tunuri de apă, drone și elicoptere. Au fost activate și unități specializate, iar verificările în gări și pe principalele artere rutiere au fost intensificate.

Autoritățile au avertizat și asupra riscului ca măștile și costumele de Halloween să fie folosite pentru ascunderea identității celor care intenționează să provoace violențe. În anumite zone din Paris au fost impuse restricții de circulație pe timpul nopții, iar adunările neautorizate anunțate pentru seară au fost interzise.

Italia, cuprinsă de proteste după greva generală. Studenții și angajații au ieșit împreună în stradă

În Italia, manifestațiile de amploare au avut loc vineri, 30 octombrie, în cadrul unei greve generale de 24 de ore convocate de sindicatul USB. Acțiunea a mobilizat angajați din sectorul public și privat, studenți, fermieri, șoferi de taxi și alte categorii profesionale, iar proteste au fost organizate în peste 40 de orașe.

Participanții au cerut salarii mai mari, investiții în educație și servicii publice, măsuri pentru reducerea costului vieții și soluții pentru criza locuințelor. Manifestațiile au vizat și creșterea cheltuielilor militare, precum și politicile guvernului condus de Giorgia Meloni.

Estimările privind numărul participanților au fost diferite. Sindicatul USB a susținut că între un milion și 1,5 milioane de persoane au luat parte la manifestații, în timp ce Ministerul de Interne a avansat cifra de aproximativ 255.000.

Greva a adus în stradă oameni afectați de probleme diferite, dar legați de aceleași nemulțumiri privind nivelul de trai. În Italia, inflația anuală ajunsese la 5,4%, potrivit datelor publicate chiar în ziua manifestațiilor. Prețurile alimentelor și chiriile au devenit teme importante ale protestelor, în special în rândul tinerilor care se confruntă cu dificultăți în găsirea unei locuințe la un preț accesibil. La Roma, chiriile pentru camerele destinate studenților ajung la 800-900 de euro pe lună, iar la Milano pot urca până la 1.200 de euro.

Fermierii au adus bălegar în fața primăriei din Torino. Incidente la Roma și Bologna

În mai multe orașe, manifestațiile au avut și forme de protest neobișnuite. La Torino, fermierii au descărcat două recipiente cu bălegar în fața primăriei, în timp ce la Napoli au fost incendiate imagini ale premierului Giorgia Meloni și ale ministrului Educației, Giuseppe Valditara fiind vizat de o acțiune similară la Padova.

La Genova, aproximativ 15.000 de muncitori portuari, studenți și alți manifestanți au participat la acțiuni organizate în zona portului. Protestatarii au atras atenția asupra implicării infrastructurii portuare în transporturile de armament și asupra militarizării, într-o mobilizare care a avut legături cu acțiuni similare din alte porturi europene.

În capitala Italiei, aproape 100.000 de persoane au participat la marșul organizat de la gara Termini spre Colosseum, potrivit estimării sindicatului. O parte dintre studenți au instalat corturi în apropierea monumentului, pentru a atrage atenția asupra dificultăților de a găsi locuințe la prețuri accesibile, scrie presa italiană.

Deși majoritatea manifestațiilor au fost pașnice, au existat și confruntări cu forțele de ordine. La Roma, un grup de protestatari s-a desprins de marșul principal, a ridicat baricade din pubele și a incendiat obiecte de pe stradă. Poliția a intervenit pentru a împiedica apropierea grupului de Parlament. La Torino, forțele de ordine au folosit tunuri cu apă împotriva manifestanților care au încercat să treacă de cordoanele de securitate din apropierea prefecturii. Incidente au fost semnalate și la Mestre, lângă Veneția.

Greva nu a blocat însă în totalitate transportul public. Potrivit relatărilor publicate de Le Monde, perturbările au fost limitate, după ce autoritățile au impus restricții asupra participării unor sectoare esențiale de transport la acțiunea sindicală.

Germania, mobilizare în 34 de orașe. Ce revendică generația Z

Nemulțumirea socială s-a manifestat sâmbătă și în Germania, unde inițiativa „Gen Z regelt” a organizat manifestații în 34 de orașe, printre care Berlin, Frankfurt și München. Mișcarea a fost inspirată de protestele tinerilor din alte state europene și a adus în stradă elevi, studenți și alte categorii de participanți.

Organizatorii au anunțat că peste 182.000 de persoane își exprimaseră intenția de a participa la manifestații. Numărul celor care au ajuns efectiv în stradă a fost însă mai mic. Potrivit datelor comunicate de poliție pentru Berlin, Frankfurt și München, în cele trei orașe au fost înregistrate cel mult 18.000 de persoane, aproximativ jumătate din numărul celor înscriși de organizatori pentru aceste localități.

Protestatarii au cerut mai multe investiții în educație și servicii sociale, măsuri pentru reducerea costului vieții și o distribuire mai echitabilă a cheltuielilor publice. O revendicare importantă a fost opoziția față de reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Participanții au criticat și reducerile bugetare din domenii precum educația, sănătatea și cultura, în condițiile în care cheltuielile pentru apărare cresc.

Mișcarea a atras atenția și asupra condițiilor din instituțiile de învățământ. Tinerii au reclamat clădiri degradate, lipsa profesorilor și insuficiența resurselor pentru școli și universități. În Berlin, participanții au cerut, printre altele, investiții în educație și locuințe accesibile.

Magazine cu vitrine protejate și confruntări în mai multe orașe

Temerile privind izbucnirea unor violențe au determinat mai mulți comercianți să ia măsuri preventive. În Berlin, magazinele de pe bulevardul Kurfürstendamm și-au protejat vitrinele cu panouri, de teama unor eventuale acte de vandalism. Măsuri similare au fost luate și în alte zone comerciale din marile orașe.

Deși manifestațiile au fost în mare parte pașnice, în unele localități au izbucnit confruntări. La Köln, poliția a oprit un marș după ce unii participanți s-au acoperit pe față și au folosit materiale pirotehnice. Ulterior, forțele de ordine au intervenit cu tunuri cu apă. În Hamburg, protestatarii au aruncat cu materiale pirotehnice și obiecte spre polițiști, iar unele baricade au fost incendiate. Poliția a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru dispersarea mulțimii.

Incidente au fost raportate și la Frankfurt, unde mai mulți polițiști au fost răniți după ce manifestanții au aruncat cu pietre. În Stuttgart, poliția a oprit în repetate rânduri desfășurarea manifestației, după apariția unor persoane cu fețele acoperite și folosirea materialelor pirotehnice.

Autoritățile germane au avertizat înaintea manifestațiilor că grupări extremiste ar putea încerca să profite de mobilizarea tinerilor. În același timp, au existat controverse privind componența mișcării „Gen Z regelt” și rolul organizațiilor politice și civice care au susținut acțiunile. Organizația națională a elevilor germani s-a distanțat de inițiativă și a anunțat că va organiza o manifestație separată pe 20 noiembrie.

Un val de nemulțumire care depășește granițele naționale

Manifestațiile din Franța, Italia și Germania au revendicări comune, chiar dacă mobilizarea și amploarea diferă de la o țară la alta. Scumpirile, salariile considerate insuficiente, dificultățile de acces la locuințe și nemulțumirile privind finanțarea educației și a serviciilor publice au devenit teme centrale pentru protestatari.

În Franța, mișcarea a atras sindicate și susținători ai Vestelor Galbene, după ce a pornit din rândul elevilor și studenților. În Italia, greva generală a reunit angajați, fermieri și tineri, în timp ce în Germania manifestațiile au fost organizate în principal în jurul revendicărilor generației Z. Reuters și Associated Press au remarcat că mobilizările din aceste state fac parte dintr-un val mai amplu de proteste care a cuprins mai multe țări europene.