Decizie controversată a lui Joe Biden: Ucraina primește bombe cu fragmentare din SUA - Ce sunt proiectilele deja folosite de Putin în război

Președintele american Joe Biden a aprobat furnizarea către Ucraina a controversatelor muniții cu fragmentație și va face vineri un anunț oficial în acest sens, potrivit presei americane citate de agenția EFE, potrivit agerpres.ro.

Decizia, care ocolește interdicția legală pentru fabricarea, folosirea și furnizarea acestui tip de muniții, survine după ce organizații precum Human Rights Watch (HRW) au cerut Washingtonului să nu dea curs cererii Kievului de a-i oferi muniții de acest fel.

Cotidianul The Washington Post subliniază că decizia lui Biden survine în timp ce armata ucraineană se confruntă cu o diminuare a resurselor de obuze de artilerie convenționale care îi sunt furnizate de aliații săi occidentali, ce sunt tot mai preocupați de lentoarea contraofensivei ucrainene pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia.

Germania a refuzat să furnizeze Ucrainei muniție cu fragmentație 

Anunțul SUA de a aproba furnizarea Ucrainei a muniției cu fragmentație vine după ce Germania a respins acest demers. Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, prezentă la Viena, după ce oficiali americani au afirmat că Washingtonul intenționează să livreze Kievului astfel de arme, respinse pe scară largă pentru faptul că ucid și mutilează civili, relatează Reuters, citat de Agerpres.

Baerbock a amintit că țara sa este una dintre cele 111 părți ale Convenției privind muniția cu dispersie, din care SUA nu fac parte.

Convenția privind muniția cu dispersie, deschisă semnării în 2008 la Oslo, interzice folosirea, stocarea, producția și transferul de astfel de muniție.

Bombă cu fragmentare - Foto: Profi Media

Potrivit Organizației pentru Drepturile Omului (HRW), atât trupele ruse cât și cele ucrainene au folosit muniții cu fragmentație în războiul din Ucraina, amintește CNN.

La doar 10 zile de la invadarea Ucrainei, HRW a anunțat că Armata rusă a lui Putin a folosit munișii cu fragmentare la Harkov, în est.

Bombă cu fragmentare - Foto: Profi Media

Forțele ruse au utilizat aceste arme "în cel puțin trei cartiere rezidențiale din Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, la 28 februarie", afirmă organizația americană de apărare a drepturilor omului, potrivit  agerpres.ro. HRW afirmă că a identificat utilizarea acestui tip de muniții la o rachetă 9M55K Smerci de fabricație rusească.

"Harkov suportă atacuri neîncetate ale forțelor ruse și civilii se ascund în subsoluri pentru a scăpa de explozii și de schije", afirmă directorul responsabil de armamente la HRW, Steve Goose. "Utilizarea acestor submuniții în zone locuite arată un dispreț absolut pentru viața oamenilor", spune el. "Utilizarea lor, așa cum a fost documentată la Harkov, ar putea constitui o crimă de război", apreciază HRW.

Bombă cu fragmentare - Foto: Profi Media

Bombe cu fragmentare au fost folosite și în Siria de forțele guvernamentale împotriva rebelilor. Pe 5 noiembrie 2022, de exemplu, forțele armate ale lui Bashar-Al-Assad au tras aproximativ 30 de rachete în zonele controlate de rebeli, inclusiv în tabăra Maram, din Idlib. Atunci au fost ucise cel puțin 9 persoane, inclusiv 3 copii și o femeie, și au fost rănite alte 20 de persoane, potrivit dw.com.

CE SUNT BOMBELE CU FRAGMENTAȚIE - CÂT DE PERICULOASE SUNT CÂND EXPLODEAZĂ

Munițiile cu fragmentare dispersează de fapt o multitudine de mici muniții pe o zonă foarte largă. Unele rămân neexplodate și pot ucide după an de la lansarea lor, la fel ca minele.

Bombele cu fragmentație sunt utile în special în atacurile asupra trupelor aflate în tranșee. Acestea  explodează în aer deasupra unei ținte, eliberând zeci de submuniții pe o arie extinsă.

Muniția cu dispersie se divizează în numeroase proiectile de mici dimensiuni care pot semăna moartea pe o zonă întinsă, punând în pericol civili, iar proiectilele neexplodate continuă să prezinte pericol ani la rând după încheierea conflictului.

Bombă cu dispersie, ce a fost folosită de ruși în Ucraina Foto: CNN

Utilizarea proiectilelor cu fragmentare, așa cum a fost documentată la Harkov, ar putea constitui o crimă de război", potrivit  HRW.

Bombele cu fragmentare (BASM) sunt compuse dintr-un container, asemănător unui obuz, care grupează proiectile explozive, de talie mai redusă, așa-numite "submuniții". Foarte imprecise, ele lovesc o mare parte dintre civili.

Urmările unui bombardament cu proiectile cu dispersie în Ucraina, folosite de Rusia Foto: Profi Media

Utilizarea lor este interzisă prin convenția de la Oslo din 2008, dar Moscova nu a semnat-o.

"Utilizarea lor masivă de unele armate în zone locuite a provocat în țările respective pagube umane disproporționate", potrivit unui raport al Senatului francez.

Ce spunea NATO, despre bombele cu dispersie, în 2022, imediat după ce Putin a declanșat războiul în Ucraina

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declara la 4 martie 2022: "Am văzut utilizarea bombelor cu fragmentare și am văzut rapoarte despre utilizarea altor tipuri de arme care încalcă legislația internațională".

Ce spune NATO acum despre muniția cu dispersie - Răspunsul lui Stoltenberg înaintea summitului de la Vilnius

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, așteptat la summitul NATO din 11-12 iulie, solicită angajamente clare asupra unei perspective de aderare de îndată ce războiul cu Rusia se va încheia. Însă statele membre încă mai caută o linie comună asupra garanțiilor de securitate pe care sunt dispuse să le ofere Ucrainei.

Întrebat despre acest subiect la o conferință de presă premergătoare summitului NATO de la Vilnius, care va avea loc săptămâna viitoare (10-11 iulie), secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a răspuns că "le revine aliaților în mod individual să ia decizii asupra furnizării de arme și echipamente militare Ucrainei, le revine guvernelor să decidă, nu NATO ca alianță".

"Rusia folosește bombele cu fragmentație în războiul său brutal de agresiune pentru a invada o altă țară, în timp ce Ucraina le folosește pentru a se apăra", a motivat Stoltenberg.

Cât despre cererile Ucrainei de a fi primită în NATO, el a spus că, la summitul de la Vilnius, aliații vor "reafirma" că Ucraina va deveni într-o zi membră a NATO.

"Continuăm consultările și elaborarea formulei exacte care va fi făcută publică atunci când ne vom fi pus de acord", a mai spus Stoltenberg.