Extern· 3 min citire

Criza Rusia-Ucraina. Ce este planul de pace de la Minsk?

Trupe paramilitare (arhivă)

Trupe paramilitare (arhivă)

Publicat22 feb. 2022, 19:33
SursăRealitatea

În aprilie 2014, soldații ucraineni au început să lupte împotriva separatiștilor susținuți de Rusia în regiunea estică Donbas, iar cinci luni mai târziu, în capitala belarusă Minsk a fost semnată o încetare a focului. Totuși, planul de pace în 12 puncte nu a fost niciodată pus în aplicare integral și luptele au continuat pe parcursul anilor.

Acordul de la Minsk a avut în vedere un statut politic special, în interiorul Ucrainei, pentru teritoriile aflate sub controlul separatiștilor.

Totuși, planul de pace în 12 puncte nu a fost niciodată pus în aplicare integral și luptele au continuat pe parcursul anilor.

În pofida neajunsurilor sale majore, unii lideri europeni au văzut în Acordul de la Minsk un plan pentru detensionarea crizei actuale. Dar recunoașterea regiunilor rebele ale Ucrainei de către Moscova ca state independente, survenită luni, pare să fi înăbușit acele speranțe. Există câteva probleme legate de Acordul de la Minsk, menționează agenția de presă germană.

Negocieri sub mediere franco-germană


Încetarea inițială a focului în septembrie 2014 nu a fost respectată, luptele fiind reluate la începutul lui 2015. Trupele ucrainene au cedat teritorii suplimentare în jurul nodului de transport Debalțeve.

Fostul cancelar german Angela Merkel și fostul președinte francez Francois Hollande au mediat negocierile între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean de atunci, Petro Poroșenko.

Planul de la Minsk a fost extins de la 12 la 13 puncte și, chipurile, a devenit mai concret.

De atunci, Rusia a afirmat că practic nu a fost niciodată parte a acordului și că a avut doar rol de mediator, la fel ca francezii și germanii. Insistența din partea Moscovei potrivit căreia nu ia parte la conflictul din Donbass și în consecință nu se simte obligată de prevederile Acordului de la Minsk a complicat eforturile de a implementa termenii acestuia.

Încălcările acordului


În linie cu planul de pace, au avut loc mai multe schimburi de prizonieri, în care au fost implicați sute de oameni capturați în luptă. Totuși în fiecare zi observatori din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au consemnat încălcări ale înțelegerii.

De exemplu, retragerea armamentului greu de pe linia frontului nu a fost niciodată realizată integral. În plus, ambele părți folosesc drone de recunoaștere, în pofida unei interdicții de zbor.

De asemenea contrar acordului, nu a fost realizată restabilirea completă a relațiilor socio-economice, printre care plata pensiilor. Începând din 2017, teritoriile separatiste au făcut obiectul unei blocade economice complete din partea Kievului, excepție făcând doar ajutorul umanitar.

Autonomia avută în vedere de planul pentru zonele controlate de separatiști în estul Ucrainei nu a fost realizată niciodată și nu a fost inclusă în Constituția ucraineană așa cum era prevăzut inițial.

Ralinierea frontierei sau alegerile?

Alegerile au fost un punct nevralgic esențial. Kievul a insistat ca, înainte de organizarea oricăror alegeri în Donbass, să obțină controlul asupra secțiunii de 400 de kilometri lungime din frontiera cu Rusia care fusese pierdut în favoarea separatiștilor.

Totuși, planul de pace a prevăzut de fapt întâi organizarea de alegeri și ulterior o revenire graduală a controlului asupra secțiunii frontaliere respective.

O altă condiție pusă de Kiev pentru organizarea de alegeri a fost retragerea completă a tuturor combatanților străini care îi sprijineau pe separatiști, dar și dezarmarea insurgenților.

Paris 2019. Mai multe acorduri, mai multe probleme

În decembrie 2019, la Paris au fost negociate acorduri mai ambițioase decât planul de pace din 2015. De exemplu, s-a decis să se continue dezangajarea militară graduală de-a lungul liniei frontului.

Totuși, acest lucru s-a întâmplat doar foarte lent sau chiar deloc. Ambele părți s-au acuzat reciproc pentru eșecul de a deschide două noi puncte de trecere între teritoriul aflat sub control guvernamental și regiunea separatistă.

Cu toate aceste obstacole, chiar și înainte de recunoașterea independenței regiunilor separatiste de către Rusia, mulți observatori vedeau șanse minime pentru implementarea planului de pace, încheie Agerpres.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Justitie

Mai multe știri din Extern