O barieră nou-nouță blochează intrarea în Europa a migranților care caută noi rute la frontiera dintre Bulgaria și Turcia, unde, în perioada comunistă, un gard de sârmă ghimpată oprea ieșirea din lumea sovietică, scrie AFP în pagina electronică, potrivit Mediafax .
Destinul satului Știt, cu aproximativ o sută de locuitori, situat la această frontieră în sudul extrem al țării, pare scris. Numele turc al satului a fost schimbat în "Știt" ("scut") încă din 1932. Aceste case dărăpănate, în mijlocul câmpului, o populație în principal de pensionari și o cazarmă abandonată nu-i dau tocmai aerul unui avanpost al Apărării naționale, la frontiera cu Turcia și la 15 kilometri de Grecia.
Însă, de două luni, două rânduri de garduri de sârmă ghimpată, vizibile din sat, "ne asigură securitatea", își exprimă satisfacția locuitorii, care evocă o trecere sporadică a unor migranți clandestini prin zona acestei "frontiere verzi".
Bulgaria - luată prin surprindere la sfârșitul lui 2013 de un val de solicitanți de azil din Siria și Irak - a fost, alături de Grecia, prima țară din Blacani care a ridicat o barieră la frontieră. Ea a fost urmată între timp de Ungaria, Slovenia și chiar Austria, în contextul actualei crize a migrației, fără precedent.
Cei 30 de kilometri de sârmă ghimpată instalați de Sofia în 2014 la frontiera cu Turcia s-au extins și au ajuns în prezent la 95 de kilometri. De la închiderea - la începutul lui martie - a rutei prin Balcanii de Vest, urmată de intrarea în vigoare a Acordului UE-Turcia cu privire la trimiterea înapoi a migranților care ajung în Grecia, autoritățile bulgare s-au angajat într-o cursă contracronometru în vederea prelungirii barierei, de teama unui un flux de migranți către țară.
"Suntem cea mai săracă țară din UE. Am face mai bine să creștem pensiile decât să hrănim străini", afirmă Ivanka Karamonova, în vârstă de 72 de ani, o locuitoare din Știt.
În acest stadiu nu există, totuși, "vreun semn al îndreptării unui flux de migranți către Bulgaria", a nuanțat săptămâna aceasta Radoslav Stamenkov, șeful Misiunii Biroului Internațional pentru Migrație (OIM) în această țară.
Ministrul austriac de Interne Johanna Mikl-Leitner - a cărei țară a inițiat închiderea coridorului migrației via Macedonia - este convins de contrariu. După o recentă vizită la Sofia, ea a subliniat asupra necesității "închiderii rutei prin Balcanii de Est" via Bulgaria.
"Continuăm într-un ritm accelerat, de șase kilometri pe lună", dă asigurări Stanislav Deșcev, guvernatorul regiunii Haskovo (sud). Bariera trece inclusiv prin bazinul râurilor.
"Echipamentul provizoriu de obstrucție", cum este denumit oficial, urmează să atingă 132,5 kilometri până la sfârșitul lui iunie, adică aproximativ jumătate din lungimea frontierei terestre bulgaro-turce, de 269 de kilometri. Pe dealurile line din zona de frontieră a Haskovo, nu departe de Știt, s-a deschis un drum pentru facilitarea deplasării grănicerilor.
În acest stadiu nu există, totuși, "vreun semn al îndreptării unui flux de migranți către Bulgaria", a nuanțat săptămâna aceasta Radoslav Stamenkov, șeful Misiunii Biroului Internațional pentru Migrație (OIM) în această țară.
Ministrul austriac de Interne Johanna Mikl-Leitner - a cărei țară a inițiat închiderea coridorului migrației via Macedonia - este convins de contrariu. După o recentă vizită la Sofia, ea a subliniat asupra necesității "închiderii rutei prin Balcanii de Est" via Bulgaria.
Aproximativ 30.000 de migranți au fost înregistrați în Bulgaria în 2015 și cel puțin tot atâția au tranzitat-o clandestin, potrivit unor estimări. Adică o mică parte din cele peste 850.000 de persoane care au trecut prin Grecia.
"Pe site-urile de internet care-i ghidează pe migranți, o traversare prin Bulgaria este nerecomandată", dă asigurări expertul Vladimir Ciukov, din cauza fermității autorităților și a relelor tratamente care le sunt imputate, denunțate în mod regulat de către ONG-uri.
Două exerciții ale forțelor de ordine, dotate cu vehicule blindate și elicoptere, s-au desfășurat în martie la punctul comun al frontierelor greacă, macedoneană și bulgară. Un exercițiu la Marea Neagră este, de asemenea, prevăzut.
"Obiectivul nu este să se tragă în refugiați, ci să fie arestați și trimiși înapoi", a dat asigurări șeful Guvernului Boiko Borisov.
