Europa se pregătește pentru o iarnă dificilă, cu rezerve de gaze la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani și cu prețuri care au crescut puternic. Aproape 50 de milioane de europeni nu își pot încălzi corespunzător locuințele din cauza facturilor mari, iar numărul acestora ar putea crește în lunile următoare. Avertismentul vine chiar din partea Comisiei Europene, în condițiile în care miniștrii Energiei din statele membre nu au reușit să ajungă la un acord privind măsurile necesare pentru protejarea populației.
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât depozitele de gaze ale Uniunii Europene au intrat în sezonul rece cu un grad de umplere de aproximativ 75%, mult sub nivelul obișnuit pentru această perioadă. Anul trecut, rezervele se situau la aproximativ 83%, iar diferența pune presiune pe țările care depind de importurile de gaze. Problemele de aprovizionare provocate de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu au împins în sus prețurile energiei și au făcut mai costisitoare pregătirile pentru iarnă.
Rezervele de gaze ale Europei, la cel mai scăzut nivel din 2011
Datele privind stocarea gazelor arată că Uniunea Europeană a intrat în sezonul de încălzire cu cele mai mici rezerve înregistrate pentru această perioadă din 2011 încoace. La 27 octombrie, depozitele europene atinseseră un grad maxim de umplere de numai 74,96%, după care au început retragerile pentru consum. La începutul lunii noiembrie, nivelul coborâse deja sub 75%. Situația este diferită de la o țară la alta, iar statele cu rezerve reduse sunt cele mai expuse în cazul unei ierni foarte reci.
Germania, una dintre cele mai mari economii europene, a intrat în noiembrie cu depozitele umplute în proporție de aproximativ 61%, în timp ce în Olanda nivelul era de circa 65%. La polul opus, Italia avea rezerve de peste 90%. Diferențele sunt importante deoarece țările care nu au suficiente gaze în depozite ar putea fi nevoite să cumpere cantități suplimentare în lunile de iarnă, când consumul crește. Comisia Europeană nu anticipează, deocamdată, o penurie imediată, însă prețurile ridicate reprezintă o problemă majoră.
Războiul din Iran și blocajul din Strâmtoarea Ormuz au scumpit gazele și petrolul
Criza energetică europeană este alimentată și de conflictele internaționale. După izbucnirea războiului din Ucraina, statele membre au redus considerabil importurile de gaze rusești și au fost nevoite să caute furnizori alternativi. Ulterior, conflictul din Iran a afectat transporturile de petrol și gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Perturbarea livrărilor din Orientul Mijlociu a accentuat concurența pentru gazele disponibile pe piața internațională și a împins costurile în sus.
Petrolul Brent a urcat până în jurul valorii de 110 dolari pe baril, iar prețul gazelor europene a înregistrat, la sfârșitul lunii octombrie, un avans de aproximativ 140% față de nivelul de dinaintea războiului din Iran. Pe 28 octombrie, cotațiile gazelor au depășit temporar 100 de euro pe megawatt-oră, pentru prima dată din decembrie 2022. Ulterior, acestea au coborât, însă piața rămâne vulnerabilă la noi întreruperi ale livrărilor și la o eventuală creștere puternică a cererii în timpul iernii.
Aproape 50 de milioane de europeni nu își permit să își încălzească locuințele
Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, a avertizat că facturile mari îi împiedică deja pe aproape 50 de milioane de cetățeni europeni să își încălzească locuințele în condiții adecvate. Oficialul consideră că situația s-ar putea agrava în lunile următoare, pe măsură ce temperaturile scad, iar consumul de gaze și electricitate crește. Declarația a fost făcută înaintea reuniunii miniștrilor Energiei din Uniunea Europeană, organizată pe 29 octombrie, la Luxemburg.
„Va fi o perioadă dificilă pentru mulți europeni. Din păcate, aproape 50 de milioane de europeni nu își pot încălzi locuințele din cauza prețurilor crescute la energie. Anul acesta se preconizează că cifra va crește, deci trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a remedia aceste dificultăți.”
a declarat Dan Jørgensen, comisar european pentru energie și locuințe..
Miniștrii Energiei din UE nu au ajuns la un acord pentru protejarea populației
Reuniunea de la Luxemburg nu s-a încheiat cu un acord comun privind măsurile pentru reducerea facturilor. Printre soluțiile discutate s-au numărat diminuarea consumului de gaze, achizițiile comune, identificarea unor noi furnizori și modificarea taxelor și tarifelor din sectorul energetic. Statele membre au avut însă poziții diferite, inclusiv în privința propunerilor de modificare a impozitării energiei. În lipsa unui consens, discuțiile vor continua, iar unele decizii ar putea fi luate abia în luna decembrie.
