Înțelepciunea populară susține de multă vreme că o cină ușoară este mai bună pentru a avea un somn odihnitor. Însă puține cercetări științifice au explorat până acum influența alimentației asupra viselor.
Într-un studiu ce a fost publicat marți în revista Frontiers in Psychology, cercetători din domeniul psihologiei au adresat întrebări timp de patru luni unui număr de 1.082 de studenți de la Universitatea MacEwan din orașul canadian Edmonton în legătură cu obiceiurile lor alimentare, somnul lor - mai exact coșmarurile lor - și legătura pe care ei o făceau între acești doi factori.
Aproximativ 40% din participanți au considerat că alimentația lor avea un anumit efect asupra calității somnului, 24,7% dintre aceștia considerând că efectul a fost negativ. Iar 5,5% dintre ei credeau că alimentația le-a influențat visele.
Deserturile/dulciurile și produsele lactate au fost citate de participanți ca fiind alimentele care afectează cel mai mult calitatea somnului (22,7%, respectiv 15,7%) și visele lor (29,8%, respectiv 20,6%), făcându-le să devină 'bizare' sau 'perturbatoare'.
Cartofi cu mozzarella la cuptor. Rețeta simplă, delicioasă și rapidă pe care trebuie să o încerci
În schimb, fructele (17,6%), legumele (11,8%) și ceaiurile (13,4%) au fost cel mai adesea identificate ca fiind alimente care contribuie la o noapte cu un somn mai bun.
Autorii au comparat aceste declarații cu cele despre intoleranțele lor alimentare. Ei au găsit astfel o legătură puternică de asociere între coșmaruri și intoleranța la lactoză.
Semnale subtile
Numeroase persoane intolerante la lactoză 'consumă totuși produse lactate', intoleranța variind ca intensitate în funcție de cantitatea de lactază (enzimă care digeră lactoza) produsă de fiecare persoană în intestinul subțire, a reamintit Tore Nielsen, specialist în neurofiziologie și neurocogniție a viselor și coșmarurilor la Universitatea din Montreal și, totodată, autorul principal al studiului.
Atunci când dorm, aceste persoane pot așadar resimți, în mod conștient sau nu, 'semnale somatice și organice subtile' asociate unor simptome gastrointestinale (balonări, crampe, etc.) după consumul de produse lactate.
Or, studii recente au adus dovezi că anumite vise 'detectează tulburările corporale inconștiente, care nu se manifestă decât mult mai târziu sub forma unor simptome vizibile', a subliniat cercetătorul canadian. Astfel, visarea unui incendiu poate precede un acces de febră'.
O altă explicație ar putea fi emoțiile negative, precum anxietatea, asociate cu simptomele gastrointestinale. 'Știm că emoțiile negative trăite în starea de veghe se pot prelungi în timpul viselor. Probabil se întâmplă la fel cu cele care apar din cauza unor tulburări digestive survenite în timpul somnului', a explicat profesorul Nielsen, citat de Agerpres.
În schimb, studiul nu a reușit să stabilească o legătură între intoleranța la gluten și coșmaruri, probabil din cauza prevalenței scăzute a acestui tip de intoleranță în eșantionul studiat. Sau pentru că intoleranța la gluten 'produce efecte fiziologice sau emoționale diferite', a sugerat el.
Deși legătura dintre intoleranța la lactoză și coșmaruri pare robustă, cercetătorii își pun întrebări despre modul în care aceasta funcționează: participanții la studiu au dormit prost pentru că au mâncat mai puțin bine? Sau ei mănâncă mai puțin bine pentru că dorm prost? Sau poate că există un alt factor, care afectează atât alimentația, cât și somnul.
'Trebuie să efectuăm alte studii pe un număr mai mare de persoane cu vârste diferite, provenite din medii variate și care au obiceiuri alimentare diferite, pentru a vedea dacă aceste rezultate pot fi generalizate', a explicat profesorul Nielsen, care se gândește deja alături de colegii lui la o serie de viitoare cercetări.
Un 'experiment ideal' ar consta în repartizarea aleatorie a participanților care au sau nu au intoleranță la lactoză în grupuri diferite care consumă alimente specifice înainte de a dormi, apoi de a culege și a analiza informațiile despre visele lor. Un grup ar putea consuma produse lactate clasice înainte de a merge la culcare, în timp ce un alt grup ar consuma produse lactate fără lactoză, 'pentru a se stabili dacă efectele laptelui sunt limitate la cei cu această afecțiune', a detaliat coordonatorul studiului.
