"Aș vrea să facem o distincție între reacția NATO în cazul Ucrainei și cel al României. Pentru România, orice atac ar atrage răspunsul Alianței noastre. Când e vorba de Ucraina, NATO sprijină din punct de vedere practic și politic acest partener al nostru. Ați observat că sunt și state aliate care pe plan bilateral susțin capacitatea de autoapărare a Ucrainei.
Azi, pentru a fi extrem de clar, nu anticipăm riscuri la adresa securității statelor NATO, dar nu putem exclude, deși încurajăm dialogul, ca în Ucraina sau în jurul Ucrainei să existe elemente de natură militară sau acțiuni de destabilizare severă a acestui stat.
Noi vrem să arătăm, de o natură perfect credibilă, că suntem perfecți pregătiți să ne apărăm teritoriul și aliații," a afirmat Mircea Geoană, într-o intervenție la Realitatea Plus.
O EVENTUALĂ OPȚIUNE MILITARĂ AR FI DEFVORABILĂ RUSIEI
Secretarul general adjunct al NATO a precizat că demersurile Alianței se bazează mult pe detensionarea situației, pentru că niciuna dintre părți n-ar avea de câștigat dacă ar merge pe linia negocierilor dure.
"Sperăm în continuare ca în Ucraina Federația Rusă să înțeleagă că această cale pe care eventual ar putea să o aleagă este an care le afectează interesele și sperăm ca mâna întinsă spre dialog prin scrisoarea pe care am trimis-o să primească un răspuns favorabil.
Trebuie să arătăm Rusiei că trăgând linia între costuri și beneficii, între intervenție militară sau dialog ar avea numai de pierdut dacă ar alege, din nou, opțiunea militară.
Propunerile pe care NTAO le-a făcut Rusiei sunt grupate pe 3 zone tematice:
Cea legată de relația actuală între federația Rusă și NATO, Mosocva a decis să-și închidă Ambasada pe lângă NATO de la Bruxelles, și să suspende prezența militară și civilă a Alianței la Moscova. Un prim gest normal ar fi ca Rusia să redeschidă canalele de comunicare.
Al doilea calup tematic vizează sporirea transparenței și încrederii între cele 2 părți, cu privire la exercițiile militare, cu privire la postura militară a celor 2 părți, de exemplu de modul în care avioane sau nave militare ale NATO și ale Rusiei interacționează când se află în proximitate.
Al 3-lea calup tematic pe care l-am avansat în scris este legat de dezarmare, de control al armamentului și neproliferare," a afirmat Geoană.
RETRAGEREA NATO DIN ROMÂNIA ȘI POLONIA, DE NEACEPTAT
Înaltul oficial nord-atlantic a precizat că în setul de propuneri transmise Rusiei sunt punctate foarte clar și elementele care sunt de NEACCEPTAT într-o negociere.
"Pentru noi ar însemna încălcarea unor principii fundamentale. Inclusiv retragerea trupelor NATO din România și Polonia face parte din această categorie, pentru că sunt acorduri și înțelegeri internaționale la care chiar Federația Rusă a achesat.
La fel de adevărat este că nu putem accepta ideea ca o țară europeană, în speță Ucraina, dar și Georgia sau chiar Rep. Moldova, care nu vrea să intre în NATO pentru că este un stat neutru, nu-și poate urma calea pe care o dorește pentru că cineva ar avea un drept de veto. Asta nu înseamnă că aderarea Ucrainei la NATO este iminentă.
Sperăm că după o analiză serioasă, înțeleg că la nivelul Kremlinului, Federația Rusă să revină către noi și să putem continua consiliul NATO-Rusia".
Mircea Geoană a vorbit și despre eventuale inspecții pe care experți ruși să le facă în baze NATO din statele membre, așa cum este cea de la Deveselu.
"Nu figurează în propunerile scrise înaintate Rusiei, dar din punct de vedere principial, noi am spus că scutul de la Deveselu nu este un element ofensiv, el a fost imaginat pentru riscul care am veni din Orientul Mijlociu.
Pe de altă pare, a accepta revenirea la sfere de influență, la folosirea forței militare pentru delimitarea acestor este INACCPETABIL pentru NATO", a mai afirmat secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice.
