_7a194c8cc8.jpg)
În total, 119 orașe, adică 55% din cele 216 existente, nu mai îndeplinesc acest criteriu, iar 432 de comune, adică 15% din total, au sub 1.500 de locuitori. Situația arată o prăbușire demografică accentuată, care afectează direct funcționarea administrațiilor locale și sustenabilitatea serviciilor publice.
Presiune pe guvern pentru reforma teritorială
Curtea de Conturi cere Guvernului condus de Ilie Bolojan să adopte rapid o reformă administrativă care să actualizeze organizarea locală în funcție de realitățile demografice și economice. Fără o astfel de intervenție legislativă, localitățile cu populație redusă riscă să devină complet dependente de transferurile bugetare de la centru și incapabile să se autosusțină. Instituția avertizează că sistemul actual, bazat pe o împărțire teritorială învechită, nu mai corespunde realității sociale. Recomandarea principală vizează declanșarea unui proces amplu de analiză și reorganizare, menit să consolideze autonomia financiară a unităților administrativ-teritoriale și să optimizeze utilizarea resurselor.
Inechități uriașe între mediul urban și cel rural
Raportul Curții de Conturi subliniază că diferențele dintre orașe și sate sunt încă adânci în ceea ce privește accesul la servicii publice de bază. În mediul rural, 12% dintre unitățile administrativ-teritoriale nu dispun nici măcar de un cabinet de medicină de familie, jumătate dintre comune nu au cabinete stomatologice, iar aproape un sfert (24%) nu beneficiază de farmacii. Situația este critică și în privința infrastructurii: multe localități mici rămân fără rețele de apă, canalizare sau transport public funcțional.
Serviciile de bază, tot mai greu accesibile
Curtea de Conturi notează că accesul la servicii publice reprezintă o componentă definitorie a calității vieții, iar lipsa acestora în multe comune reflectă dezechilibre structurale majore. UAT-urile cu populație redusă sunt cele mai vulnerabile, fiind nevoite să facă față cu resurse limitate și personal insuficient. Chiar dacă accesul la utilități se îmbunătățește proporțional cu mărimea localității, nivelul de dezvoltare al zonelor rurale rămâne mult în urma celui urban.
Reforma administrativă, cerută „urgent” de Curtea de Conturi
În contextul acestor dezechilibre, Curtea de Conturi solicită Guvernului Bolojan să elaboreze un plan legislativ care să permită reclasificarea localităților în funcție de populație, infrastructură și capacitate financiară. Raportul arată că doar o abordare realistă, bazată pe cifre actualizate, poate aduce o reorganizare coerentă a sistemului administrativ. Scopul acestei reforme ar fi adaptarea structurilor locale la realitatea demografică și reducerea decalajelor între zonele dezvoltate și cele defavorizate.
