Cercetarea, publicată în prestigiosul jurnal medical The Lancet Healthy Longevity, a fost coordonată de Jorge Arias de la Torre, cercetător la Universitatea din León (Spania) și profesor la King\"s College London. Echipa s-a concentrat pe adulți de vârstă medie, cuprinși între 45 și 64 de ani, născuți după 1946, urmărindu-le expunerea la poluanți și efectele asupra creierului mai târziu în viață.
Participanții au fost evaluați pentru nivelul de dioxid de azot, oxizi de azot și particule în suspensie, iar ulterior, între 69 și 71 de ani, cercetătorii le-au analizat funcția cognitivă și structura cerebrală prin:
- teste de memorie
- teste ale vitezei de procesare a informației
- investigații prin rezonanță magnetică
Prin combinarea acestor date cu măsurătorile mediului înconjurător, echipa a putut determina impactul expunerii pe termen lung la poluarea aerului asupra funcției cognitive și structurii creierului.
Poluarea aerului încetinește creierul - rezultatul studiului
Analiza a arătat că persoanele expuse la niveluri ridicate de dioxid de azot și particule în suspensie la vârsta mijlocie au prezentat:
- procesare mentală mai lentă
- deteriorarea funcției cognitive la vârste înaintate
Mai mult, studiul a identificat și modificări structurale ale creierului:
- expunerea la oxizi de azot a fost asociată cu reducerea volumului hipocampului, zona responsabilă de memorie și învățare
- expunerea la dioxid de azot și particule a condus la creșterea ventriculilor cerebrali, un indicator al atrofiei cerebrale
Aceste descoperiri sugerează că poluarea aerului nu afectează doar sănătatea fizică, ci și funcția cognitivă, cu efecte care pot dura decenii, scriu cei de la DC Medical, scrie Click.
Autorii studiului subliniază necesitatea adoptării unor politici eficiente de reducere a emisiilor poluante. Reducerea expunerii la particule nocive nu este doar un pas important pentru sănătatea respiratorie sau cardiovasculară, ci și o strategie esențială pentru protejarea creierului și prevenirea declinului cognitiv pe termen lung.
