Recent, fostul prim-adjunct al Serviciul Român de Informații (SRI), Florian Coldea devenit din 2024 subiect al unei anchete a Direcția Națională Anticorupție (DNA) a fost acuzat că ar fi folosit influența dobândită pentru a promite soluții favorabile în justiție omului de afaceri Cătălin Hideg, în schimbul a sute de mii de euro.
Procurorii susţin că Coldea, alături de un alt fost general SRI, Dumitru Dumbravă, și avocatul Doru Trăilă au constituit un grup infracțional organizat, acuzaţii ce vizează trafic de influență, spălare de bani și exercitarea fără drept a unei activități.
În acest context, în 2024, Coldea și Dumbravă au fost plasați sub control judiciar măsură care, deşi parţial relaxată recent, nu le ridică suspiciunile.
În paralel, între persoanele implicate în dosarul Coldea–Dumbravă apare numele Dan Victor Tocaci prezentat de anchetatori drept intermediarul care ar fi facilitat legăturile dintre Coldea, oameni de afaceri și alți suspecți, oferind «contacte cu influența asupra magistraților». Tocaci era, până de curând, membru în Consiliul de Administrație (CA) al Romprest, ceea ce arată punerea în practică a acestor legături între Generalul Negru și managementul firmei de salubrizare.
Prin aceste evenimente făcute publice, cu rechizitorii și decizii judecătoreşti devine greu de ignorat că Romprest nu mai apare doar ca „firma de salubrizare a Sectorului 1”, ci ca un centru nevralgic al intersecției dintre puterea politică, serviciile secrete și afaceri.
Gruparea securistă încearcă să-l instaleze pe Ilie Iulian Chiriac ca Preşedinte al CA, după o modificare contestată a actului constitutiv
Manevra centrală: modificarea nelegală a actului constitutiv pentru a crea cadrul instalării lui Ilie Iulian Chiriac
Potrivit documentelor interne şi convocatorului AGA transmis acţionarilor, actuala grupare care controlează conducerea Romprest compusă din vicepreşedintele cercetat penal Bogdan Adimi, membri ai CA apropiaţi de Dan Victor Tocaci şi de reţeaua fostului general Coldea urmăreşte numirea lui Ilie Iulian Chiriac în funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie.
În mod paradoxal, această numire ar fi posibilă doar în urma unei modificări a actului constitutiv realizate anul trecut, modificare contestată de mai mulţi acţionari pe motiv că:
•ar fi fost adoptată fără cvorum,
•prin excluderea acţionarului majoritar Detaco Ltd,
•fără respectarea procedurilor prevăzute de Legea 31/1990,
•şi ar fi fost efectuată de o minoritate care nu deţinea dreptul legal de modificare a statutului.
Cine este Ilie Iulian Chiriac şi de ce numirea lui ridică semne serioase de întrebare
Informaţiile publice din CV-ul acestuia indică:
• Fost ofiţer SRI (1997–2014), inclusiv în poziţii superioare (conform propriei descrieri de carieră).
•Absolvent al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi – instituţie care, istoric, a furnizat numeroase cadre administrative şi de intelligence.
•Fondator al unei companii de „competitive intelligence”.
•Activ în sectoarele pharma şi consultanţă strategică.
Conexiunile lui Ilie Iulian Chiriac cu firma Libro Events compania coordonată de Mihaela Neagu, supranumită „regina contractelor cu statul”
O altă zonă sensibilă şi profund controversată legată de Ilie Iulian Chiriac o reprezintă colaborările sale cu firma Libro Events, companie prezentă în numeroase proceduri publice şi contracte cu instituţii ale statului.
Potrivit documentelor Ilie Iulian Chiriac ar fi fost implicat în mai multe proceduri în care Libro Events era ofertant, partener sau subcontractor.
Cine este Mihaela Neagu şi de ce asocierea ridică semne de întrebare
Libro Events este, de ani de zile, subiectul mai multor investigaţii de presă, fiind descrisă drept o firmă care câştigă contracte cu statul „pe bandă rulantă”.
În centrul acestor contracte se află Mihaela Neagu, cunoscută mediatic sub porecla „regina contractelor cu statul”.
Şantajul Romprest asupra Primăriei Sectorului 1 și crizele repetate ale gunoaielor
Unul dintre cele mai grave episoade care ilustrează modul în care Romprest și-a exercitat puterea în Sectorul 1 îl reprezintă crizele gunoaielor, prezentate atât în presă, cât și de autorități, ca forme de presiune și chiar șantaj asupra administrației locale.
O strategie recurentă: blocarea ridicării gunoiului pentru a genera presiune politică și financiară
În ultimii ani, în Sectorul 1 s-au înregistrat mai multe perioade în care gunoiul nu a fost ridicat zile la rând.
Situația a devenit atât de gravă, încât:
•Direcția de Sănătate Publică a emis avertismente oficiale privind riscurile sanitare,
•cetățenii au trăit zile întregi cu munți de deșeuri pe străzi,
•presa internațională a relatat despre „capitala europeană sufocată de gunoi”,
•unele instituții au solicitat intervenția Gărzii de Mediu.
Potrivit reprezentanților Primăriei Sectorului 1 (declarații publice), Romprest ar fi folosit această metodă pentru a pune presiune pe autoritatea locală, în special în perioadele în care administrația contesta:
•facturi, tarife și prestații considerate nejustificate,
•extinderea unor servicii fără acordul autorității,
•plăți suplimentare cerute de companie fără bază contractuală,
•sau chiar anumite solicitări de natură politică.
De ce toate acestea sunt, mai mult decât o crimă economică — o crimă politico-administrativă împotriva cetățenilor din Sectorul 1
•Când o firmă care are monopol (sau quasi-monopol) asupra salubrizării devine bastionul unei rețele care combină foste servicii secrete, influență politică și numiri interne dubioase locuitorii devin, involuntar, o statică victimă. Gunoiul nu mai e ridicat pentru că interesele private ale câtorva prevalează.
•Datoriile publice umflate de Romprest nu sunt doar facturi: sunt decizii care trag la impropriu buzunarul tuturor pentru ca o companie compromisă să supraviețuiască.
•Într-o societate democratică, transparența și responsabilitatea trebuie să fie reguli fundamentale dar atunci când actorii-cheie sunt oameni cercetați pentru corupție, influență și trafic de influență, vorbim de un adevărat experiment de capturare a statului și a serviciilor publice.
Romprest nu e o simplă firmă, e un cartel informal politic-securist care amenință statul de drept și democrația în București
Ceea ce pare o simplă companie de salubrizare cu contracte, facturi și datorii se dovedește, la o privire atentă, un instrument de putere: un nod unde se întâlnesc interese obscure, servicii secrete, presă aservită și complicități la nivel înalt. Dacă sistemul de justiţie și autoritățile statului nu acționează rapid şi ferm, locuitorii Sectorului 1 dar și ai întregii capitale vor continua să plătească preţul unei mafii ascunse, mascată sub forma banală a curăţeniei urbane.
