Ce efecte are mersul pe jos asupra creierului
Fiecare plimbare pe care o faci este un pas către o minte mai ascuțită. Mersul pe jos este o formă foarte bună de exercițiu fizic. „Orice activitate care îmbunătățește sănătatea cardiovasculară generală va ajuta la reducerea riscului de demență”, a spus dr. Jonathan Howard, neurolog la NYC Health and Hospitals/Bellevue, pentru revista Women’s Health.
Pentru a funcționa corespunzător, creierul are nevoie de vase de sânge sănătoase care să asigure transportul nutrienților și eliminarea toxinelor. Activitatea fizică regulată, inclusiv plimbările, îmbunătățește circulația sângelui și susține astfel furnizarea de nutrienți către creier.
Studiile au evidențiat tot mai multe efecte pozitive ale mersului pe jos asupra creierului:
- Îmbunătățește memoria. Mersul pe jos stimulează producția unei proteine (BDNF, factorul neurotrofic derivat din creier) esențiale pentru creșterea și supraviețuirea celulelor nervoase. Aceasta susține formarea de noi conexiuni între neuroni și sprijină astfel memoria și învățarea;
- Crește viteza de procesare mentală. Un studiu recent a arătat că persoanele active fizic, inclusiv prin mersul pe jos, au avut o viteză de procesare mentală echivalentă cu ale celor cu patru ani mai tinere la 3,5 ore după ce au făcut mișcare.
- Încetinește declinul cognitiv. Alte studii susțin că mersul pe jos practicat cu regularitate poate reduce riscul de a dezvolta demență;
- Reduce stresul. Stresul poate afecta negativ creierul la nivel celular dacă nu este ținut sub control. Creșterea numărului de pași zilnici poate contracara acest efect.
Cum susțin conexiunile sociale sănătatea creierului
Creierul se dezvoltă prin conexiuni sociale, iar cercetările susțin acest efect. Interacțiunile regulate cu ceilalți pot îmbunătăți memoria și abilitățile de rezolvare a problemelor. De asemenea, pot reduce riscul de a dezvolta demență. Un studiu publicat în revista The Lancet Healthy Longevity a descoperit că memoria persoanelor care interacționau cu familia și prietenii săptămânal sau lunar a avut un declin mai lent, comparativ cu cele care socializau mai puțin.
Timpul petrecut cu persoanele dragi este un factor antistres și poate susține sănătatea inimii, ceea ce ajută, în cele din urmă, și sănătatea creierului, explică dr. Scott Kaiser, specialist în sănătate cognitivă.
