Postul Crăciunului 2026: calendarul complet al zilelor cu dezlegare la pește. Când începe și când se termină

Prima zi de post este precedată de Lăsatul secului, sărbătorit sâmbătă, 14 noiembrie, ultima zi în care se mai pot consuma alimente de origine animală înainte de începerea postului. Dincolo de restricțiile alimentare, această perioadă este dedicată rugăciunii, iertării, faptelor bune și pregătirii sufletești pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.

Când începe Postul Crăciunului în 2026 și cât durează

Potrivit Calendarului Ortodox, Postul Crăciunului începe în fiecare an pe 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului. Postul durează 40 de zile și este unul dintre cele patru mari posturi din calendarul Bisericii Ortodoxe. Perioada amintește de postul ținut de Moise pe Muntele Sinai, înainte de primirea Tablelor Legii, și simbolizează pregătirea credincioșilor pentru venirea pe lume a Mântuitorului Iisus Hristos.

Durata de 40 de zile nu a fost respectată dintotdeauna în aceeași formă. În primele secole creștine, existau comunități care posteau doar câteva zile, în timp ce altele țineau postul timp de mai multe săptămâni. Durata actuală a fost stabilită pentru întreaga Biserică Ortodoxă în anul 1166, în cadrul unui sinod desfășurat la Constantinopol.

Calendarul Postului Crăciunului 2026: cele 14 zile cu dezlegare la pește

Unul dintre cele mai așteptate aspecte ale Postului Crăciunului este calendarul zilelor cu dezlegare la pește. În 2026, credincioșii ortodocși vor avea 14 zile în care pot consuma pește, potrivit rânduielilor bisericești.

Printre cele mai importante sărbători din această perioadă care coincid cu zile de dezlegare la pește se numără:

• 21 noiembrie – Intrarea Maicii Domnului în Biserică, sărbătoare care amintește de aducerea Fecioarei Maria la Templul din Ierusalim.

• 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României.

• 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae, una dintre cele mai îndrăgite sărbători din calendarul ortodox.

Aceste zile oferă credincioșilor posibilitatea de a include peștele în alimentație, conform rânduielilor bisericești.

Ce alimente sunt permise în Postul Crăciunului

Postul Nașterii Domnului este considerat mai puțin aspru decât Postul Paștelui, deoarece are mai multe zile cu dezlegare la pește, relatează CreștinOrtodox.Ro.

În cele 40 de zile, credincioșii care respectă postul renunță la:

• carne și preparate din carne;

• lapte și produse lactate;

• brânzeturi;

• ouă și preparate care conțin ouă.

Alimentația se bazează în principal pe produse vegetale, precum legume, fructe, cereale, leguminoase, nuci și semințe. Fasolea, lintea, mazărea, cartofii și ciupercile se numără printre ingredientele folosite frecvent în preparatele de post. În anumite zile există dezlegare la ulei și vin, iar în zilele prevăzute de calendar este permis și consumul de pește.

Ce semnificație are Postul Nașterii Domnului

Postul Crăciunului nu înseamnă doar schimbarea alimentației. În tradiția ortodoxă, cele 40 de zile reprezintă o perioadă de pregătire spirituală pentru întâmpinarea Nașterii lui Iisus Hristos. Credincioșii sunt îndemnați să acorde mai mult timp rugăciunii, să participe la slujbele religioase, să îi ierte pe cei care le-au greșit și să îi ajute pe oamenii aflați în dificultate.

Biserica pune accent pe faptul că înfrânarea alimentară trebuie însoțită de bunătate, cumpătare și fapte de milostenie.

Tradiții și obiceiuri românești de Lăsatul secului

În satele românești, începutul Postului Crăciunului este legat de numeroase tradiții și obiceiuri populare.

Lăsatul secului, sărbătorit pe 14 noiembrie, reprezintă ultima ocazie de a organiza o masă înainte de intrarea în post. În unele regiuni, rudele și vecinii se adună în jurul mesei, iar membrii familiei își cer iertare pentru supărările și neînțelegerile de peste an.

Există și obiceiuri legate de protejarea gospodăriei. În anumite zone, resturile de la masa de Lăsatul secului sunt oferite păsărilor, iar vasele sunt întoarse cu gura în jos, potrivit credințelor populare, pentru a feri gospodăria de necazuri.

Tot în această perioadă încep șezătorile și pregătirile pentru colindat. Copiii și tinerii învață colinde, iar în unele sate oamenii se întâlnesc pentru a depăna povești, a lucra și a cânta.

Ajunul Crăciunului, ultima zi de post

Postul Crăciunului se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Nașterii Domnului. Aceasta este considerată cea mai aspră zi a postului, iar unii credincioși păstrează tradiția de a nu mânca până după-amiază sau până la apariția primei stele pe cer, în amintirea Stelei Betleemului.

Tot în Ajun se păstrează tradiția mersului preotului cu icoana Nașterii Domnului la casele credincioșilor. Însoțit de cântărețul bisericesc, preotul vestește apropierea Crăciunului, iar familiile îl primesc pentru a se închina la icoană.

Astfel, cele 40 de zile de post se încheie cu pregătirea pentru una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății: Nașterea Domnului, celebrată pe 25 decembrie.