Sonda spațială europeană Rosetta s-a prăbușit pe cometa pe care o orbita

Sonda spațială europeană Rosetta a efectuat o coborâre controlată pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită ”Ciuri”, pe care s-a prăbușit vineri, în jurul orei 10.40 GMT (13.40 ora României, n.r.), realizând astfel o încheiere spectaculoasă pentru o misiune spațială istorică, începută în urmă cu peste 12 ani, informează lexpress.fr, citat de News.ro.

Concepută în 1993 de Agenția Spațială Europeană (ESA), misiunea a fost încununată cu mai multe succese: Rosetta este prima sondă care a însoțit o cometă în cursa ei prin spațiu, timp de peste doi ani. Rosetta a colectat o cantitate de date uriașă, care îi va ține ocupați pe oamenii de știință ”timp de mai multe decenii”, potrivit ESA.

De asemenea, micul ei robot-laborator Philae a realizat pe 12 noiembrie 2014 o altă premieră istorică, plasându-se pe o cometă - corpuri cerești care sunt unele dintre cele mai primitive din Sistemul Solar.

Misiunea Rosetta are ca obiectiv principal o mai bună cunoaștere și înțelegere a felului în care s-a format Sistemul Solar. Cometele au apărut în urmă cu 4,5 miliarde de ani și au rămas în ”congelatorul” spațiului, departe de Soare, în tot acest timp. Din acest motiv, ele sunt considerate ”martori valoroși” ai formării Sistemului Solar.

Lansată în martie 2004, sonda Rosetta, care a parcurs 7,9 miliarde de kilometri, însoțește din august 2014 cometa ”Ciuri”, care, în această perioadă, se îndepărtează tot mai mult de Soare.

Înzestrată cu mari panouri solare, sonda europeană a început să acuze lipsa de energie. ESA a ales să pună capăt misiunii, atât timp cât încă mai putea să controleze sonda și cât timp aceasta mai avea suficientă energie pentru a putea să funcționeze.

”Drama” prăbușirii sondei Rosetta pe cometa ”Ciuri” s-a petrecut la o distanță de 720 de milioane de kilometri față de Terra. Rosetta a fost comandată de la distanță de Centrul european pentru operațiuni spațiale (ESOC) din orașul german Darmstadt.

Joi seară, în jurul orei 20.50 (23.50 ora României, n.r.), când se afla la 19 kilometri față de ”Ciuri”, Rosetta și-a pornit propulsoarele pentru a se plasa pe o traiectorie de coliziune cu această cometă, a cărei formă seamănă cu aceea a unei rățuște de baie.

Un mesaj publicat de ESA pe Twitter a confirmat că sonda Rosetta se plasase, la ora prevăzută, pe traiectoria vizată. ”Următoarea oprire: 67 P!”, a scris ESA pe contul ei de Twitter.

Apoi, sonda a început o coborâre lentă, suicidară, de peste 14 ore, spre cometa ”Ciuri”.

La final, viteza ei a atins valoarea de 90 de centimetri pe secundă (3,2 kilometri/ oră), echivalând cu viteza mersului uman pe o suprafață plană.

Impactul controlat al sondei Rosetta cu cometa ”Ciuri” s-a produs vineri, în jurul orei 10.40 GMT (13.40 ora României, n.r.).

Din cauza distanței uriașe, a fost nevoie de mai multe minute pentru ca ultimul semnal transmis de sondă să ajungă la specialiștii de pe Terra. ESOC a primit confirmarea impactului în jurul orei 11.20 GMT (14.20 GMT ora României, n.r.), marja de eroare față de momentul exact al impactului fiind de plus sau minus 20 de minute.

Rosetta, care nu a fost construită pentru a se plasa pe scoarța cometei, a fost programată pentru a-și opri funcționarea imediat după ce intră în contact cu suprafața lui ”Ciuri”.

Regulamentele internaționale impun ca o sondă spațială să își oprească emițătorul odată ce misiunea ei este încheiată, pentru a nu perturba celelalte comunicații din spațiu.

”În orice caz, Rosetta nu are nicio șansă să comunice cu noi odată ce atinge scoarța lui Ciuri, pentru că nu va mai putea să își orienteze antena principală”, a spus Sylvain Lodiot, coordonatorul misiunilor de zbor din programul Rosetta din cadrul ESOC.

În cadrul echipelor de cercetători de la ESA, ”sentimentele sunt puțin amestecate”, a recunoscut Matt Taylor, coordonatorul științific al misiunii Rosetta, pentru AFP.

”Suntem încântați” de aceste ultime momente dar ”și puțin triști”, pentru că asistăm la sfârșitul unei misiuni. ”În același timp, știm că vom avea multe cercetări științifice de făcut pe baza datelor primite de la Rosetta”, a adăugat el.

Sonda Rosetta și-a folosit ultimele resurse de energie pentru a acumula și a transmite spre Terra cât mai multe date științifice în ultimele ore ale misiunii sale.

Cele mai multe dintre instrumentele sondei au fost pornite pentru această etapă finală a misiunii. Rosetta a realizat fotografii ale cometei ”Ciuri” de la distanță foarte mică, a analizat gazele emise de aceasta, a măsurat temperatura și forța de gravitație a cometei.

Rosetta a coborât într-o zonă în care se află câteva ”puțuri”, un fel de depresiuni circulare, mari și adânci, din care sunt ejectate uneori jeturi de gaze și de praf.

”Sperăm să vedem în imaginile primite, pe flancurile acestor puțuri, structuri ce ar putea să dateze din perioada în care cometa s-a format și care ne vor oferi indicii despre evoluția primordială a Sistemului Solar”, a explicat pentru AFP Jean-Pierre Bibring, coordonatorul științific al misiunilor efectuate de robotul Philae.

Rosetta este o misiune a Agenției Spațiale Europene (ESA), realizată în colaborare cu NASA. Robotul Philae a fost construit de un consorțiu coordonat de DLR.

Obiectivul misiunii Rosetta, inițiată în urmă cu peste 20 de ani, a vizat obținerea de informații care să îi ajute pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine evoluția Sistemului Solar, întrucât cometele sunt considerate ”vestigii” ale materiei primitive care există în cosmos în momentul nașterii unor sisteme solare.

Oamenii de știință analizează de mai mulți ani rolul pe care cometele ar fi putut să îl joace în apariția vieții pe Terra.