"Am început deja să obținem noi date de la LHC. Să vedem ce ne vor spune aceste date despre modul în care funcționează Universul nostru", a precizat Rolf Heuer, șeful CERN.
În cadrul experimentelor derulate prin intermediul LHC, protoni, precum și alte particule sunt propulsate în direcții opuse prin inelul de 27 de kilometri al acceleratorului pentru ca apoi să se ciocnească și să producă ploi de subparticule ce sunt analizate de fizicieni.
În prima perioadă de funcționare a LHC, oamenii de știință au descoperit bosonul lui Higgs, în 2012, realizare recompensată cu premiul Nobel și care susține Modelul Standard din Fizică, teorie care explică modurile de interacțiune de la nivelul celor mai mici particule de materie și de ce acestea au masă.
În noua serie de experimente începute de miercuri, fizicienii și-au propus să obțină date concrete referitoare la materia întunecată, despre care se crede că ar constitui 83% din materia din Univers și 23% din masa-energia sa, dar care nu poate fi observată direct cu telescoapele deoarece nu emite și nici nu absoarbe lumina sau radiațiile electromagnetice sau de altă natură.
De asemenea, fizicienii vor încearca să răspundă și la întrebarea legată de preponderența materiei în detrimentul antimateriei în Univers, în condițiile în care, din punct de vedere teoretic, explozia primordială care a dus la apariția Universului (Big Bang) ar fi trebuit să producă materie și antimaterie în cantități egale.
În noua configurație, de după operațiunile de modernizare și creștere a capacității care au durat doi ani, LHC are potențialul de a derula experimente la un nivel de energie de până la 14 TeV. În urmă cu câteva zile, a fost stabilit deja un nou record de energie, în cadrul unor teste, când acceleratorul a funcționat la 13 TeV (teraelectronvolți).
Conform CERN, 1 teraelectronvolt nu pare să reprezinte mare lucru la prima vedere, fiind un nivel de energie echivalent celui folosit de un țânțar pentru a zbura. În cadrul LHC însă, această energie este "înghesuită" într-un spațiu extrem de mic — de un milion de milioane de ori mai mic decât un țânțar — iar intensitatea sa este suficientă pentru a obține spectaculoasele ciocniri dintre undele de protoni ce se deplasează cu aproximativ 99,9% din viteza luminii.
Sursa: agerpres.ro
