Vasluiul a fost detronat din fruntea clasamentului sărăciei. Un județ din sud i-a luat locul

Ani întregi, Vasluiul a fost asociat cu sărăcia și lipsa dezvoltării economice, ocupând constant ultimul loc în ierarhiile naționale privind veniturile populației. Clasamentul s-a schimbat însă în 2026, iar județul care a preluat această poziție este o altă zonă a țării, unde veniturile disponibile ale locuitorilor sunt mult sub media națională.

Cel mai recent barometru economic, realizat de compania internațională de cercetare de piață NIQ, arată că discrepanțele dintre regiunile României rămân considerabile. Potrivit datelor, noul județ aflat la coada clasamentului are o putere de cumpărare de numai 5.816 euro pe locuitor, anual.

Este vorba despre Giurgiu, unde venitul disponibil mediu pentru consum și economii reprezintă aproximativ jumătate din nivelul înregistrat la nivel național. Media României ajunge la 11.283 de euro pe cap de locuitor, ceea ce evidențiază diferența considerabilă dintre județele aflate la extremitățile clasamentului.

Diferențe uriașe între județele României. Bucureștiul domină clasamentul

Datele NIQ arată cât de accentuată este polarizarea economică în România. În 33 dintre cele 41 de județe, puterea de cumpărare se situează sub media națională, ceea ce înseamnă că majoritatea populației dispune de venituri mai mici decât nivelul mediu calculat pentru întreaga țară.

În fruntea ierarhiei se află Bucureștiul, cu o putere de cumpărare de 22.941 de euro pe cap de locuitor. Capitala depășește de peste două ori media națională și are un avantaj de aproximativ 17.100 de euro față de județul aflat pe ultima poziție.

Mai mult, Bucureștiul este singura regiune din România care depășește media europeană a puterii de cumpărare. Diferența este de 8,5% în favoarea Capitalei, ceea ce o plasează peste nivelul continental.

Pe locul al doilea se află județul Cluj, unde venitul disponibil anual ajunge la 17.274 de euro pentru fiecare locuitor. Chiar dacă valoarea este considerabil peste media națională, diferența față de București rămâne importantă: puterea de cumpărare a clujenilor este cu aproape 25% mai mică decât cea înregistrată în Capitală.

La polul opus se află Giurgiu, cu numai 5.816 euro disponibili anual pentru fiecare locuitor, sumă destinată atât cheltuielilor, cât și economiilor. Astfel, diferența dintre primul și ultimul loc al clasamentului național depășește 17.000 de euro pe cap de locuitor.

România a coborât în clasamentul european al puterii de cumpărare

Nici comparația cu celelalte state europene nu aduce vești încurajatoare. Studiul NIQ pentru 2026 plasează România pe locul 32 din 42 de țări analizate, după ce în anul precedent ocupa poziția 31.

Deși venitul disponibil nominal pe cap de locuitor a înregistrat o creștere ușoară, de la 11.105 euro la 11.283 de euro, raportarea la nivelul european arată o evoluție nefavorabilă. Practic, puterea de cumpărare a românilor reprezintă acum doar 53% din media europeană, calculată la 21.153 de euro.

În 2025, România se situa la 55% din această medie. Așadar, în ciuda creșterii nominale a veniturilor, distanța față de nivelul european s-a mărit, iar țara noastră a pierdut o poziție în ierarhia continentală.

Țările cu cele mai mari venituri din Europa. Cine ocupă primele trei locuri

Clasamentul european este dominat de statele cu cele mai ridicate niveluri ale puterii de cumpărare. Liechtenstein își păstrează poziția de lider, cu un venit disponibil anual de 78.520 de euro pe cap de locuitor. Valoarea este de aproximativ 3,7 ori mai mare decât media europeană.

Elveția ocupă locul al doilea, cu 54.730 de euro disponibili anual pentru fiecare rezident. Pe a treia treaptă a podiumului se află Islanda, unde puterea de cumpărare ajunge la 44.692 de euro pe cap de locuitor.

La extremitatea opusă a clasamentului se găsește Ucraina, care rămâne cel mai sărac stat dintre cele 42 analizate. Locuitorii acestei țări au la dispoziție, în medie, doar 3.456 de euro anual, echivalentul a 16% din media Uniunii Europene și a țărilor partenere.

Astfel, diferențele dintre statele europene rămân foarte mari, iar România continuă să se situeze în partea inferioară a clasamentului, în ciuda creșterii ușoare a veniturilor nominale înregistrate în 2026.