Aproape 62.000 de litigii au fost deschise împotriva caselor teritoriale de pensii după recalcularea din 2024. Peste 30% dintre pensionarii care au apelat la judecători au obținut câștig de cauză, iar nemulțumirile vizează atât sumele stabilite, cât și modul în care au fost aplicate prevederile noii legi.
Recalcularea pensiilor, începută în 2024 odată cu aplicarea noii legi, a generat un număr foarte mare de contestații în instanță. Aproape 62.000 de litigii au fost deschise de pensionari împotriva caselor teritoriale de pensii, după ce oamenii au reclamat greșeli în stabilirea drepturilor bănești. Datele Casei Naționale de Pensii arată că peste 30% dintre cei care au ajuns în fața judecătorilor au obținut o decizie favorabilă.
Aproape 62.000 de procese după recalcularea pensiilor
La doi ani de la intrarea în vigoare a noii Legi a pensiilor, nemulțumirile legate de modul în care au fost stabilite veniturile pensionarilor continuă să ajungă în instanță. Din 2024 și până în prezent, au fost înregistrate aproape 62.000 de litigii împotriva caselor teritoriale de pensii.
O parte dintre dosare se află încă pe rolul instanțelor, însă 6.028 de pensionari au obținut deja câștig de cauză. Hotărârile favorabile arată că sesizările acestor persoane au fost întemeiate, iar pensiile lor fuseseră calculate greșit.
Noua lege, adoptată cu scopul de a elimina inechitățile din sistem și de a aduce majorări pentru anumite categorii de pensionari, a provocat astfel numeroase dispute privind aplicarea formulei de calcul și valorificarea drepturilor obținute de-a lungul anilor de muncă.
Ce erori au reclamat pensionarii în instanță
Contestațiile formulate de pensionari au vizat mai multe aspecte ale recalculării și ale modului în care au fost aplicate prevederile legale. Printre principalele nemulțumiri s-au numărat:
sumele rezultate în urma recalculării pensiilor;
reținerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) din pensii;
lipsa majorării valorii punctului de referință, respectiv neaplicarea indexării;
neacordarea punctelor de stabilitate pentru anumite perioade;
nevalorificarea unor adeverințe care atestau vechimea în muncă și salariile obținute.
Cele mai multe procese au fost deschise în județele Hunedoara, București, Gorj, Constanța, Argeș și Vâlcea.
Cum se calculează pensia în 2026
În 2026, pensiile din sistemul public sunt calculate în baza Legii nr. 360/2023. Valoarea pe care o primește fiecare pensionar este determinată atât de perioada în care a contribuit la sistemul public, cât și de veniturile pentru care au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale.
Un rol important în stabilirea pensiei îl are valoarea punctului de referință (VPR), care este de 81 de lei în 2026. Din acest motiv, vechimea în muncă nu garantează automat obținerea aceleiași pensii pentru două persoane care au cotizat un număr identic de ani. De exemplu, doi pensionari cu câte 35 de ani de vechime pot încasa sume diferite, în funcție de salariile pe care le-au avut de-a lungul carierei.
Formula folosită pentru stabilirea pensiei în sistemul public este:
Pensia = Numărul total de puncte × Valoarea punctului de referință.
Numărul total de puncte este alcătuit din punctele de contributivitate, cele corespunzătoare perioadelor asimilate sau necontributive, după caz, și punctele de stabilitate. Acestea din urmă sunt acordate pentru anii lucrați peste pragul de 25 de ani de cotizare contributivă.
Pentru stabilirea punctajului lunar, venitul brut obținut într-o lună, care a constituit baza de calcul a contribuției CAS, este raportat la câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Ulterior, punctajele lunare sunt însumate, iar totalul este împărțit la 12 pentru determinarea punctajului anual.
