Biserica Ortodoxă îi prăznuiește astăzi, 1 noiembrie, pe Sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian, cei din Asia, doi frați care și-au dedicat viața vindecării celor bolnavi, fără să primească bani sau alte recompense pentru ajutorul oferit. Prin credința, milostenia și dragostea lor față de oameni, au rămas peste veacuri modele de dăruire și slujire creștină.
Cunoscuți drept doctori fără de plată, Sfinții Cosma și Damian au înțeles că darurile primite de la Dumnezeu trebuie împărtășite tuturor, fără deosebire și fără a aștepta ceva în schimb. Îndemnul Mântuitorului Iisus Hristos, „În dar ați luat, în dar să dați” (Matei 10, 8), a devenit principiul după care și-au călăuzit întreaga activitate.
Doi frați, o singură misiune: să aline suferința oamenilor
Sfinții Cosma și Damian, cei din Asia, s-au născut în Asia Mică, dintr-un tată păgân și o mamă creștină, Sfânta Teodota. Aceasta le-a insuflat dragostea pentru Dumnezeu și pentru aproapele, crescându-i în dreapta credință și îndrumându-i spre o viață plină de milostenie.
Cei doi frați au urmat școli înalte, unde și-au desăvârșit cunoștințele medicale. Pe lângă priceperea în arta vindecării, Dumnezeu i-a înzestrat cu darul facerii de minuni, astfel încât ajutau oamenii atât în suferințele trupești, cât și în cele sufletești. Grija lor se îndrepta inclusiv către animale, pe care le îngrijeau cu aceeași bunătate.
Ceea ce i-a făcut cu adevărat deosebiți a fost refuzul de a primi bani pentru serviciile medicale oferite. Nu urmăreau câștigul material și nici dobândirea unei averi, ci își doreau să-i apropie pe oameni de credință și să le aline suferințele.
De ce sunt numiți doctori fără de arginți
Biserica îi cinstește pentru faptul că au transformat medicina într-o lucrare a iubirii creștine. Pentru ei, vindecarea nu era un prilej de câștig, ci o formă de slujire a lui Dumnezeu și a semenilor.
Scrierile bisericești îi descriu ca pe niște mari tămăduitori, care au primit de la Dumnezeu harul vindecării și l-au pus în slujba tuturor celor aflați în nevoie.
Sfinții Cosma și Damian și-au încheiat viața pământească în pace, în cetatea Theremare din Mesopotamia, rămânând în memoria creștinătății drept ocrotitori ai celor bolnavi și grabnici ajutători în suferință.
O lecție de credință, generozitate și omenie
Pomenirea Sfinților Cosma și Damian, cei din Asia, ne amintește că adevărata valoare a unui om nu stă în ceea ce adună pentru sine, ci în binele pe care îl face celor din jur. Exemplul lor rămâne actual și astăzi, mai ales pentru cei care își dedică viața îngrijirii și vindecării oamenilor.
În această zi de sărbătoare, credincioșii îi cinstesc pe cei doi sfinți și le cer, prin rugăciune, sănătate, ocrotire și ajutor în încercările vieții.
Acești sfinți nu trebuie confundați cu ceilalți sfinți Cosma și Damian, pomeniți de Biserică la 1 iulie, cei din Roma, respectiv la 17 octombrie, cei din Arabia.
