În România anului 2026, bătrânețea a devenit, pentru mulți pensionari, o luptă dureroasă pentru supraviețuire. Cu lacrimi în ochi și sufletul copleșit de necazuri, o femeie în vârstă își strigă disperarea, în timp ce sărăcia îi umbrește fiecare zi. Pentru ea și pentru mulți alți pensionari, fiecare lună înseamnă grija zilei de mâine, teama că banii nu vor ajunge pentru hrană și neputința de a-și asigura un trai decent.
”Nu am de mâncare. Mor de foame”
„N-am nimic! Mor de foame! N-am pe nimeni. Sunt amărâtă rău... Vreau mâncare multă, că n-am nimic.N-am de mâncare. N-am pe nimeni. Pe nimeni. Sunt singură. Sunt supărată rău”
a declarat bătrâna cu lacrimi în ochi.
Cârnu Cristian, un tânăr care i-a făcut publică povestea pe internet, i-a promis că îi va aduce mâncare, iar reacția femeii în vârstă, copleșită de emoție și recunoștință, a impresionat profund și a stârnit un val de emoție în rândul internauților.
„Multă! Să mănânc să mă satur. Îmi e o foame...nu mai pot! N-am mâncare, Doamne! Că mi-e foame...”
a mai spus bătrâna.
Aproape un sfert dintre vârstnicii din România sunt în risc de sărăcie
Aproape 24,8% dintre românii cu vârsta de peste 65 de ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2025, potrivit datelor Eurostat analizate de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert. Procentul este cu 6,5 puncte procentuale peste media Uniunii Europene, care se situează la 18,3%.
România se află printre țările europene cu rate ridicate ale acestui indicator. Situația este mai gravă în Lituania, unde procentul ajunge la 38,5%, Croația, cu 37,9%, și Letonia, cu 34,8%. La polul opus, Cehia înregistrează 8,1%, iar Danemarca, 8,4%.
Problemele economice îi afectează și pe românii care se apropie de vârsta pensionării. 27% dintre persoanele cu vârste între 55 și 64 de ani sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, România ocupând locul al patrulea în clasamentul european pentru această categorie.
Datele privind piața muncii arată că, în 2025, doar 57% dintre românii cu vârsta de peste 55 de ani erau ocupați profesional. În Suedia, procentul ajungea la 78,3%, în Estonia la 77%, iar în Olanda la 75,8%.
Un alt indicator relevant datează din 2023: doar 0,8% dintre românii care ajunseseră la vârsta pensionării au continuat să lucreze fără schimbări majore ale condițiilor de muncă, cel mai mic procent din Uniunea Europeană.
