Politica· 2 min citire

Reexaminarea Statutului Magistraților, legea cu miză pentru viitorul șef DNA, respinsă și de Senat

Reexaminarea Statutului Magistraților, legea cu miză pentru viitorul șef DNA, respinsă și de Senat

Reexaminarea Statutului Magistraților, legea cu miză pentru viitorul șef DNA, respinsă și de Senat

Publicat10 iul. 2018, 10:50
Actualizat10 iul. 2018, 16:23

Cererea de reexaminare a președintelui Iohannis, privind Statutului Magistraților, legea 303/2004, care stabilește și procedura de numire a viitorului șef DNA, a fost respinsă de Senat, după ce dimineață, a fost respinsă și de Comisia Juridică de la Senat. Au fost 75 de voturi pentru respingere, 20, pentru.

Mai exact, după modificările făcute de PSD-ALDE, președintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Cel mai proabil, legea va trece în aceeași formă.

Partidul Național Liberal (PNL) a anunțat luni seară, că atacă la Curtea Constituțională (CCR) decizia deputaților care au hotărât, luni seara, respingerea cererii de reexaminare formulată de președintele Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse legii privind statutul magistraților.

Au fost înregistrate 173 de voturi ''pentru'', 61 ''împotrivă'' și o abținere.

În comisia juridică a Camerei, Eugen Nicolicea, președintele Comisiei Juridice - care respinsese și ea cererea de reexaminare - a precizat că o mare parte dintre punctele cererii de reexaminare vizează aspecte ce țin de constituționalitate, "deci aceste aspecte nu pot să facă parte dintr-o cerere de reexaminare, ci dintr-o sesizare la Curtea Constituțională.

Ce a modificat PSD la legea 303, articolul 54:

(3) Președintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.

Până acum, nu se specifica de câte ori poate refuza numirea.

Iată ce prevede acum legea privind statutul magistraților, în forma în vigoare:

(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(3) Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Politica