Se pregătesc modificări importante la Legea electorală

În documentul semnat de către președintele AEP, Daniel Barbu au fost prezentate propuneri prin care se dorește îmbunătățirea modului în care se desfășoară scrutinele în România.

Iată principalele modificări propuse de AEP, conform unui post tv.

1. Cod electoral

2. Reducerea pragului electoral

3. Alegeri separate pentru Camera Deputaților și Senat

4. Reducerea numărului de parlamentari

5. Să voteze doar cine se înscrie în registrul electoral

6. Prag minim pentru deputații minorităților naționale

7. Comitete de sprijin, în locul listelor de susținători

Vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache (PSD), a declarat, sâmbătă, despre propunerile de modificare a legislației electorale avansate de Autoritatea Electorală Permanentă în raportul de activitate pe 2017, că acestea „sunt inoportune” și îl deranjează. Președintele Consiliului Național al ALDE, europarlamentarul Norica Nicolai, a declarat că își dorește o discuție despre introducerea votului obligatoriu în România.

„Deocamdată, aceste propuneri care vin din partea AEP au ajuns la Comisia Juridică (din Camera Deputaților - n.r). Le vom analiza acolo, dar acum vorbind, la cald, să vii cu acele teze care înțeleg că vin din partea președintelui AEP, fără să te consulți cu partidele politice, nu știu cu cine s-a consultat dumnealui, și au rezultat aceste teze, nu cred că este tocmai oportun. Eu cred că este important să discutăm aceste propuneri, ca de fiecare dată înaintea alegerilor există o comisie specială în care fiecare partid politic vine și își exprimă opinia. Dar să schimbăm dintr-o dată acum, știți că am mai făcut acel experiment cu colegiile și a trebuit să revenim pentru că a fost un experiment prost, să venim acum să spunem că alegem Camera într-un fel, Senatul în alt fel, tot felul de chichițe din acestea pe care cineva, la ceas de seară, le-a gândit, cred că e...”, a declarat, sâmbătă, vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache (PSD).

Deputatul social-democrat a adăugat că se poate discuta despre mărirea numărului de parlamentari de diaspora, dar că îl deranjează propunerea AEP de creștere a numărului de voturi necesar pentru alegerea reprezentanților minorităților naționale în Camera Deputaților.

„E foarte important să știm în acest moment câți cetățeni români sunt în România și câți sunt în diaspora, putem discuta despre mărirea numărului parlamentarilor din diaspora. Dar să venim așa, peste noapte, cu niște propuneri care nu sunt viabile, nu cred că este o soluție (...) Mă deranjează chestiunea cu minoritățile naționale. Ne dorim ca minoritățile naționale, altele decât minoritatea maghiară, să nu mai fie reprezentate în Parlament? Așa cum vine acest raport și așa cum vin aceste teze ale dlui Barbu (președintele AEP, Daniel Barbu - n.r.), cred că sunt inoportune”, a precizat Iordache.

Raportul de activitate al AEP pe anul 2017, depus în Parlament, conține un capitol intitulat „Teze preliminare privind un Cod Electoral” și care prezintă propuneri precum scăderea numărului parlamentarilor și exercitarea dreptului de vot sub condiția înscrierii anterioare, la cerere, în Registrul electoral.

„În condițiile unei proliferări excesive și neunitare a actelor normative în domeniu, adoptarea unui Cod electoral este o necesitate arătată inclusiv de Curtea Constituțională și de OSCE/ODIHR. Pe lângă beneficiile pe care le-ar avea pentru actorii politici, alegători și candidați în termeni de creștere a clarității, previzibilității și accesibilității legii, unificarea legislației electorale avantajează reformele în domeniu, modificările ulterioare, în măsura în care se vor dovedi necesare, fiind mult mai ușor de operat în cazul existenței unui text unic”, se arată în raportul de activitate al AEP pe anul 2017.

Autoritatea Electorală Permanentă enumeră o serie de posibile modificări ale legislației electorale pentru aplicare acestora la alegerile din 2024.

„Astfel, în anul 2017, AEP a elaborat o serie de ipoteze de lucru preliminare privind proiectul unui viitor cod electoral, dezbătute cu reprezentanți ai partidelor politice parlamentare, acestea vizând aspecte precum alegerea diferențiată a celor două Camere ale Parlamentului, scăderea numărului de deputați și senatori, creșterea numărului de voturi necesar pentru alegerea reprezentanților minorităților naționale în Camera Deputaților, scăderea pragului electoral pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului și alegerea consiliilor locale și județene, exercitarea dreptului de vot sub condiția înscrierii anterioare, la cerere, în Registrul electoral, înlocuirea listelor de susținători cu comitete de sprijin, modificarea componenței birourilor electorale concomitent cu instituirea unui serviciu electoral național ca serviciu profesional, profesionalizarea reprezentanților partidelor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare, utilizarea Sistemului Informatic de Monitorizare a Prezenței la Vot și de Prevenire a Votului Ilegal – SIMPV, etc. Tezele principale menționate vor fi utilizate pentru demararea activității de codificare a normelor de drept electoral, aceasta având ca orizont de realizare anul 2023, pentru a fi aplicabile celor patru scrutine care vor avea loc în anul 2024”, potrivit raportului AEP.

Nicolai (ALDE): Poate discutăm, la un moment dat, despre obligativitatea votului în România

„Dreptul la vot aparține fiecărei persoane, această formulă cu înscrierea în Registru funcționează în diverse țări, de exemplu Belgia are, dar să nu uităm că în Belgia votul este obligatoriu și atunci toată populația cu drept de vot este parte a acestui Registru. Poate putem să discutăm, la un moment dat, și despre obligativitatea votului în România, eu am propus acest lucru la modificarea Constituției din 2003, și din păcate, la vremea respectivă, nu a fost acceptată, dar va trebui să avem o discuție despre democrația reprezentativă și viitorul ei și discuția nu strică nimănui, face bine”, a declarat, sâmbătă, la Antena 3, liderul Consiliului Național al ALDE, Norica Nicolai.

Europarlamentarul a adăugat că și-ar dori o discuție pe subiectul votului obligatoriu.

„După părerea mea, pentru corectitudinea alegerilor și pentru o corectă reprezentare a cetățenilor în Parlament, prima premisă este să avem o cifră clară cu numărul de alegători. După aceea putem să discutăm despre diferite formule de vot. Pentru mine, chestiunea care vizează Registrul de alegători și care constituie premisă a dreptului la vot, este neconstituțională”, a mai spus Nicolai.

Raportul de activitate al AEP pe anul 2017, depus în Parlament, conține un capitol intitulat „Teze preliminare privind un Cod Electoral” și care prezintă propuneri precum scăderea numărului parlamentarilor, alegerea diferențiată a celor două Camere ale Parlamentului și exercitarea dreptului de vot sub condiția înscrierii anterioare, la cerere, în Registrul electoral. AEP spune că modificările ar putea să fie aplicate la alegerile din 2024.