Cererea lui Iohannis privind referendumul pe Justiție a ajuns în Parlament. Ce urmează?

Referendum Justitie 2019. Procedural, într-o ședință comună, cele două Camere trebuie să emită un punct de vedere referitor la scrisoare.

Parlamentul are la dispoziție 20 de zile pentru a se pronunța pe solicitarea trasmisă de Iohannis.

Potrivit Constituției, punctul de vederea al Parlamentului asupra referendumului urmează să fie exprimat într-o ședință comună a celor două camere în termen de cel mult 20 de zile de la solicitarea președintelui. Abia apoi șeful statului poate emite decretul pentru organzarea scrutinului popular.

Șeful Statului trebuie să dea decretul pentru Referendumul pe Justiție până pe 26 aprilie. "Termenul de 26 mai e prea scurt să mai consulte Parlamentul, pentru că Parlamentul o să-i pună  zi de consultare în 27 mai”, a avertizat Augustin Zegrean, fost președinte CCR.

Iohannis, desființat de specialiști după ce a lansat ideea unei noi consultări

Klaus Iohannis a anunțat două teme care au fost transmise Parlamentului ca fiind de interes național și urmează să fie puse în discuție la referendumul din 26 mai: interzicerea OUG în domeniul infracțiunilor și interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție.

”Astăzi am transmis Parlamentului scrisoarea referitoare la cele două probleme de interes național care vor fi supuse consultării populare în cadrul referendumului ce va fi organizat pe data de 26 mai, împreună cu alegerile europarlamentare. Prima: Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție. Cea de-a doua: Interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe. Aceste două teme vor fi supuse consultării publice. Cetățenii trebuie să decidă dacă vor ca persoanelor condamnate pentru fapte de corupție să li șteargă efectele condamnărilor și, totodată, dacă vor ca Guvernul să mai adopte ordonanțe de urgență în domenii sensibile precum legislația penală și organizarea sistemului judiciar", a declarat Klaus Iohannis.

Referendumul din 26 nu va avea rezultat prin felul în care a fost conceput, pentru că ambele teme propuse de președintele Klaus Iohannis implică modificarea Constituției, procedură foarte complicată, arată fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean.

Referendumul lui Iohannis, aruncat în aer de fostul președinte CCR

Referendum Justiție 2019. Procedura constituțională a referendumului

Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național.

Problemele care se supun referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de Președintele României, prin decret.

Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului inițiat de Președintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în ședința comună a celor două Camere, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Președintelui.

Dacă Parlamentul nu își transmite punctul de vedere, Președintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea termenului, procedura constituțională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

Referendum Justiție 2019. Trei situații contituționale

Referendum procedură de organizare. Referendum Justiție 2019. Există trei situații constituționale prin care se recurge la referendum. În Constituție este menționat referendumul astfel:

1. Art. 90 care spune că „Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național.”

Astfel ca Presedintele Romaniei dispune de putere discretionara in ceea ce priveste organizarea referendumul si poate cere poporului sa-si exprime parerea asupra problemei de interes national pe care acesta o stabileste, ea nefiind prevazuta in lege. El este liber sa stabileasca data referendumul, cat si intrebarea pe care o va adresa populatiei. Problemele de interes national pot aparea oricand, iar numai Presedintele va stabili care este aceasta.

2. Art. 95, cu referire la suspendarea Președintelui, care spune că:

• alin.1 „În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută.”

• alin.2 „Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui”

• alin.3 „Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui”

Referendum procedură de organizare.  Referendum Justiție 2019. Presedintele Romaniei este suspendat din functie in cazul in care savarseste o fapta grava prin care incalca legea noastra fundamenala. Astfel ca propunerea va fi initiata de cel putin 1/3 din numarul deputatilor si senatorilor, se aduce la cunostinta Presedintelui pentru a putea sa se apere in acest sens. Rolul decizional este cel al poporului, care se va concretiza in votul “DA” sau “NU”.

3. Art.151, privind revizuirea Constituției care prevede că:

• alin.1 „Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.”

• alin.2 „Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, hotărăsc cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și senatorilor.”

• alin.3 „Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data aprobării proiectului sau a propunerii de revizuire”
Cu alte cuvinte, legile constitutionale sau de modificare a Constitutiei sunt aprobate DOAR de catre cetateni, din nou intervenind rolul decizional pe care acestia il indeplinesc.

Referendum Justiție 2019.  Observații:

- Pentru ca un referendum să se organizeze este nevoie de o prezență de cel puțin 30% din numărul total al populației cu drept de vot

- Pentru ca referendumul să fie validat este necesar ca 25% din voturi să fie valabil exprimate.

Referendum Justiție 2019.  Legea 3/2000 cu privire la organizarea referendumului

Art. 2

(1)Referendumul național constituie forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului român cu privire la:

a) revizuirea Constituției;

b) demiterea Președintelui României;

c) probleme de interes național.

(2) În condițiile prezentei legi se poate organiza și desfășura și referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unitățile administrativ-teritoriale.

(3) În cadrul referendumului populația poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum și cu privire la o problemă de interes național și o problemă de interes local, pe buletine de vot separate.

Art. 4

Au dreptul de a participa la referendum toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Art. 11

(1) Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național.

(2) Problemele care se supun referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de Președintele României, prin decret.

(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului inițiat de Președintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în ședința comună a celor două Camere, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Președintelui.

(4) Dacă Parlamentul nu își transmite punctul de vedere în termenul stabilit la alin. (3), Președintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituțională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

Referendum procedură de organizare. Art. 12

(1)*) Sunt considerate probleme de interes național în sensul art. 11:

A. Adoptarea unor măsuri privind reforma și strategia economică a țării

B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:

a) regimul general al proprietății publice și private;

b) organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală;

c) organizarea generală a învățământului;

d) structura sistemului național de apărare, organizarea armatei, participarea forțelor armate la unele operațiuni internaționale;

e) încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaționale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani;

f) integrarea României în structurile europene și euroatlantice;

g) regimul general al cultelor.

(2) Cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul țării.

Referendum procedură de organizare. Art. 13

(1) Problemele de interes deosebit din unitățile administrativ-teritoriale și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condițiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local.

(2) Referendumul local se poate organiza în toate satele și localitățile componente ale comunei sau orașului ori numai în unele dintre acestea. În cazul referendumului la nivel județean, acesta se poate desfășura în toate comunele și orașele din județ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.

(3) Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie.

Art. 14

(1) Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau județene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor județeni.

(2) Cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unității administrativ-teritoriale respective.

Referendum procedură de organizare. Art. 15

(1) Obiectul și data referendumului național se stabilesc după cum urmează:

a) prin lege, în cazul referendumului privind revizuirea Constituției, cu respectarea art. 147 alin. (3) din Constituție;

b) prin hotărâre a Parlamentului, în cazul referendumului privind demiterea Președintelui României, cu respectarea art. 95 alin. (3) din Constituție;

c) prin decret al Președintelui României, în cazul referendumului cu privire la probleme de interes național.

(2) Aducerea la cunoștință publică a datei referendumului național se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, și prin presă, radio și televiziune.

Referendum procedură de organizare. Art. 16

(1) Obiectul și data referendumului local se stabilesc și se aduc la cunoștință publică cu cel puțin 20 de zile înainte de ziua desfășurării acestuia.

(2) Referendumul local se poate organiza într-o singură zi, care poate fi numai duminica.

(3) Aducerea la cunoștință publică a datei referendumului local se face prin orice mijloace de informare în masă.