Premierul Victor Ponta a reamintit, miercuri, că România și-a propus să adopte moneda euro în 2019, cum a anunțat Guvernul și în luna februarie, surse oficiale precizând însă, pentru MEDIAFAX, că în programul de convergență care va fi trimis la CE nu va fi menționată nicio dată pentru acest obiectiv
"Este extrem de important ca toate aceste realizări economice să fie de durată, să putem să îndeplinim planul de convergență pe care ni l-am asumat, pentru ca România să se ridice la standardele economice și sociale ale Uniunii Europene și obiectivul intrării în spațiul euro în 2019 să fie atins", a spus Ponta în ședința de guvern, după ce a ramarcat că și președintele Traian Băsescu a vorbit investitorilor despre performanțele economiei românești.
În luna februarie, Guvernul și premierul Ponta au anunțat că România îndeplinește în acest an toate criteriile de aderare la zona euro, precum inflația, rata dobânzii la obligațiuni, stabilitatea cursului de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB și datorie publică sub 60% din PIB, fiind în grafic în ce privește creșterea convergenței reale, și că ținta pentru adoptarea monedei euro este anul 2019.
În aprilie 2013, tot Ponta spunea că 1 ianuarie 2019 este un termen realist pentru adoptarea monedei euro.
În programul de convergență transmis însă tot atunci Comisiei Europene se arăta că angajamentul de adoptare a monedei euro este menținut "pentru o dată la care va fi atins obiectivul privind îndeplinirea criteriului nominal și real de convergență".
Guvernul nu a adoptat încă, în acest an, programul de convergență care este aprobat anual și trimis la Bruxelles.
Surse oficiale au declarat, miercuri, agenției MEDIAFAX că anul 2019 este prezentat în continuare ca țintă doar în declarații oficiale și nu va fi inclus nici în programul de convergență care urmează să fie aprobat de Guvern și transmis Comisiei Europene.
La finele anului 2012, când România încă păstra ținta de adoptare a monedei euro în 2015, Ponta a declarat că România trebuie să meargă pe drumul Poloniei, și anume să spună foarte clar că este în favoarea unei Europe cât mai bine închegate, că dorește să intre în Euro, însă anul 2015 nu este un reper bătut în cuie.
O lună mai târziu, președintele Traian Băsescu a declarat că anul 2017 ar trebui să fie termenul optim pentru adoptarea de către România a monedei euro, în condițiile în care 2015 nu mai este viabil.
Intrarea în ERM-II, mecanismul european al ratelor de schimb, este etapa premergătoare aderării la zona euro.
Înainte de a intra în zona euro, o țară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht, respectiv să se afle timp de doi ani în ERM-II, timp în care moneda națională să fluctueze într-un intervalul de plus-minus 15% față de euro.
Polonia a renunțat de asemenea, în programul de convergență actualizat transmis CE în luna aprilie, la asumarea unei ținte indicative privind aderarea la zona euro, invocând ca motive incertitudini legate de orizontul de timp necesar pentru respectarea precondițiilor, dar și "situația din zona euro".
Premierul polonez Donald Tusk a afirmat, în luna iulie, că adoptarea euro va întârzia probabil pentru o perioadă de încă 10 ani, deoarece este necesară modificarea constituției, care nu poate fi realizată fără o majoritate calificată de cel puțin două treimi în Parlament.
