Sindicatele cer 14 garanții pentru angajați înaintea reformei administrative. Scrisoare către Guvern

Printre acestea se numără păstrarea salariilor și a vechimii, transferul angajaților către instituțiile care vor prelua activitatea și evitarea concedierilor. Sindicaliștii spun că reforma este necesară, dar avertizează că reducerea numărului de primării și de posturi nu rezolvă automat problemele administrației.

Sindicatele îi cer explicații premierului Luca Niculescu. Ce se întâmplă cu angajații primăriilor

Federația Națională a Sindicatelor din Administrație vrea ca Guvernul să prezinte cât mai repede un plan clar privind reorganizarea primăriilor, a instituțiilor centrale și a companiilor de stat. Sindicaliștii atrag atenția că, deși politicienii vorbesc despre comasarea localităților și despre reducerea numărului de instituții, nu există încă un proiect public din care angajații să afle ce posturi ar putea dispărea. De asemenea, nu au fost prezentate criteriile după care ar urma să fie luate aceste decizii. FNSA spune că o reformă serioasă trebuie să înceapă cu o analiză a activității fiecărei instituții, nu cu stabilirea unui număr de persoane care trebuie concediate. Federația cere ca reprezentanții angajaților să participe încă de la început la discuții, înainte ca Guvernul să decidă forma finală a schimbărilor.

Salariile și locurile de muncă, în centrul solicitărilor. Cele 14 garanții cerute Guvernului

Una dintre principalele cereri ale sindicaliștilor este ca angajații să nu fie dați afară doar pentru că două sau mai multe primării vor fi unite. FNSA solicită ca personalul să fie preluat cu prioritate de instituțiile care vor continua activitatea, pe posturi identice sau asemănătoare. Oamenii ar trebui să își păstreze salariile de bază, veniturile aflate în plată, vechimea, gradul profesional și concediile neefectuate.

Sindicaliștii mai cer ca posturile vacante să fie folosite pentru mutarea angajaților afectați de reorganizare și să fie oferite posibilități de recalificare înainte de a se ajunge la concedieri. Dacă desființarea unor locuri de muncă nu poate fi evitată, FNSA vrea criterii clare, compensații negociate și măsuri de sprijin pentru persoanele afectate. Federația cere și o perioadă de tranziție de cel puțin 30 de zile, fără reducerea termenelor mai favorabile prevăzute de lege.

Angajații ar putea fi obligați să facă naveta după comasarea primăriilor. Sindicatele cer bani pentru transport

O altă problemă ridicată de FNSA este distanța pe care unii angajați ar putea fi nevoiți să o parcurgă până la noul loc de muncă. Dacă o primărie dispare și activitatea este mutată într-o altă localitate, funcționarii care lucrează acolo ar putea ajunge să facă zilnic naveta. Sindicaliștii cer Guvernului să prevadă decontarea transportului, un program de lucru adaptat și, acolo unde este posibil, posibilitatea de a lucra de la distanță. Totodată, federația atrage atenția că reorganizarea poate aduce mai multă muncă pentru angajații rămași în instituții, mai ales dacă numărul posturilor scade, dar volumul activității rămâne același. Din acest motiv, solicită și măsuri pentru prevenirea suprasolicitării, a stresului și a problemelor care pot apărea la locul de muncă în perioada schimbărilor.

FNSA nu vrea ca reforma să fie adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului

Sindicatele critică și posibilitatea ca reforma să fie adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament. FNSA consideră că schimbările sunt prea importante pentru a fi aprobate fără o dezbatere parlamentară obișnuită și fără consultarea celor afectați. Federația cere un grup de lucru din care să facă parte reprezentanți ai ministerelor, ai administrației locale și ai organizațiilor sindicale. Înainte de luarea deciziilor, fiecare instituție ar trebui analizată în funcție de numărul angajaților, volumul de muncă, cheltuieli și serviciile oferite oamenilor. Sindicaliștii vor să știe și cât ar costa mutarea arhivelor, a echipamentelor sau a sistemelor informatice, astfel încât economiile promise de Guvern să poată fi comparate cu toate cheltuielile pe care le-ar aduce reorganizarea.

Ce se întâmplă cu românii dacă dispar primăriile. Sindicatele cer păstrarea serviciilor publice

Federația atrage atenția că reforma nu îi va afecta doar pe angajații administrației, ci și pe oamenii care locuiesc în comunele și orașele vizate de reorganizare. Dacă o primărie este desființată, locuitorii trebuie să poată obține în continuare acte, să își plătească taxele și să primească ajutor social fără să fie obligați să meargă zeci de kilometri până la o altă instituție.

FNSA cere ca Guvernul să țină cont de distanțele dintre localități și de numărul persoanelor care depind de aceste servicii. De asemenea, sindicaliștii vor ca, acolo unde este nevoie, să fie păstrați angajați în punctele locale de lucru. În opinia federației, statul nu poate considera reforma un succes doar pentru că a redus numărul instituțiilor, dacă oamenii ajung să aștepte mai mult pentru un document sau să se deplaseze mai departe pentru rezolvarea unei probleme.

PSD vrea comasarea localităților până în martie 2027. Sindicatele cer să participe la discuții

Solicitările FNSA vin după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că va propune premierului Luca Niculescu două reforme importante. Prima privește comasarea localităților mici, iar cea de-a doua urmărește reducerea sau unirea unor agenții și reorganizarea companiilor de stat. Liderul social-democrat a vorbit despre adoptarea măsurilor până în martie 2027, prin angajarea răspunderii Guvernului. În acest context, sindicatele cer să fie invitate cât mai repede la discuții și să primească toate documentele care stau la baza reformei. FNSA solicită și un angajament public din partea Executivului că proiectul nu va fi finalizat înainte de consultarea angajaților și a comunităților afectate. Deocamdată, documentul transmis Guvernului reprezintă o listă de cereri ale sindicaliștilor, nu garanții deja acceptate de autorități.