Miniștrii propuși de Dacian Cioloș, respinși pe bandă rulantă. Cătălin Drulă, singurul aviz favorabil

Primul aviz negativ în comisia parlamentare l-a primit Tudor Pop, propunerea la Ministerul Tineretului și Sportului. Au urmat, pe rând, Tudor Pop - propus ministru al Tineretului și Sportului, Iulia Popovici - propusă pentru Ministerul Culturi, Nicu Fălcoi - ministru al Apărării, Dan Barna - propus ministru al Internelor, Alin Stoica - propus ca ministru de Interne, Cristian Ghinea - propus ca ministru al Fondurilor Europene, Cristina Prună - propusă ministru al Energiei,  Ionuț Moșteanu, propus la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Claudiu Năsui - propus la Economie, Stelian Ion, propus la Justiție, Dragoș Pîslaru - pentru Finanțe, George Cățean - desemnat la Agricultură, Ioana Mihăilă - la Sănătate, Corina Atanasiu - desemnată la Miniaterul Educației.

Pe de altă parte, Cătălin Drulă a fost singurul candidat care a obținut aviz pozitiv.

FĂLCOI ȘI BARNA, DECLARAȚII CONTROVERSATE

2 dintre miniștrii audiați, Nicu Fălcoi, pentru Ministerul Apărării Naționale și Dan Barna, Externe, au făcut o serie de declarații contradictorii.

Fălcoi a fost întrebat de ce nu este prevăzut în programul de guvernare USR angajamentul de 2% din PIB pentru Apărare.

"În opinia noastră nu mai trebuie prevăzută această cifră. Este de la sine înțeles. Este lege în acest moment și este o înțelegere la care au achiesat toate partidele politice că România va aloca minim 2% pentru Apărare în anii următori. (...) Nu, nu a scăpat. În opinia noastră, chiar nu trebuia să scriem 2% în acel program de guvernare. Este de la sine înțeles că acel 2% există. Da, putem să discutăm în viitor poate și de o creștere a acestui procent. Asta nu înseamnă că acum este momentul, dar într-un viitor", a precizat Fălcoi.

Dan Barna, propus pentru Ministerul Afacerilor Externe, a făcut o declarație controvesată în timpul audierii din comisia de specialitate a Parlamentului. Acesta a afrmat că SUA că și-ar fi luat mâna în mod formal de pe Europa de Est. Ulterior, la declarațiile de presă, Barna a afirmat că declarația sa a fost scoasă din context.

Candidații propuși de Dacian Cioloș sunt:

* Dan Barna - ministrul Afacerilor Externe;

* Nicu Fălcoi - ministrul Apărării Naționale;

* Alin Stoica - ministrul Afacerilor Interne;

* Stelian Ion - ministrul Justiției;

* Dragoș Pîslaru - ministrul Finanțelor;

* Cătălin Drulă - ministrul Transporturilor și Infrastructurii;

* Cristina Prună - ministrul Energiei;

* Claudiu Năsui - ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului;

* George Cățean - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

* Mihai Goțiu - ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor;

* Cristian Ghinea - ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene;

* Ioana Mihăilă - ministrul Sănătății;

* Ionuț Moșteanu - ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;

* Oana Țoiu - ministrul Muncii și Protecției Sociale;

* Corina Atanasiu - ministrul Educației;

* Monica Berescu - ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării;

* Iulia Popovici - ministrul Culturii;

* Tudor Pop - ministrul Tineretului și Sportului.

Programul audierilor începe la ora 10,00, candidații având la dispoziție, în medie, câte o oră pentru a-și expune intențiile și pentru a răspunde la întrebări. Excepție fac Ioana Mihăilă propusă pentru Ministerul Sănătății care are alocate două ore, precum și Stelian Ion - Ministerul Justiției, Mihai Goțiu - Ministerul Mediului și Corina Atanasiu - Ministerul Educației, câte o oră și jumătate.

Lista cu miniștri și programul de guvernare au fost depuse, luni, la Parlament.

Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au mai decis ca votul asupra listei miniștrilor și programului de guvernare să aibă loc miercuri.

Conform regulamentului, fiecare candidat pentru funcția de ministru înscris în lista Guvernului este audiat, în ședință comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere legislative al căror obiect de activitate corespunde sferei de competență.

În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat. Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcția de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să mențină propunerea inițială.

Legislativul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor. Votul este secret, cu bile. Trebuie să fie prezenți cel puțin jumătate plus unu dintre membrii celor două Camere ale Parlamentului.

Pentru a fi învestit, Guvernul Cioloș are nevoie de votul favorabil a 234 de parlamentari. USR are 80 de deputați și senatori.

În cazul neacordării votului de încredere, Parlamentul, sub semnătura președinților celor două Camere, aduce de îndată această situație la cunoștința președintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcția de prim-ministru.

În cazul adoptării, Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se înaintează, de asemenea, de îndată șefului statului spre a proceda la numirea Guvernului.