Curtea de Apel București sesizează CCR în dosarul MApN - Iohannis

Curtea de Apel București a dispus sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a unui articol din legea de organizare și funcționare a MApN, în cadrul procesului în care Ministerul Apărării Naționale solicită anularea decretului semnat de președintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul șefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă.

Sesizarea a fost invocată din oficiu de către judecătorul care se ocupă de acest caz, Silviu Barbu, la un termen anterior al procesului, făcând trimitere la mai multe articole din Constituție privind la rolul și atribuțiile președintelui (art. 80, 92, 94, 100), raportul șefului statului cu Guvernul, dar și textele constituționale privind forțele armate și CSAT.

"Admite cererea de sesizare a Curții Constituționale, invocată din oficiu. Sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 alin. 5 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale. Prorogă dezbaterile și pronunțarea asupra celorlalte excepții ridicate de părți în cursul judecății pentru următorul termen de judecată. Fixează termen pentru continuarea judecății asupra fondului cauzei la data de 12 martie 2019, ora 14,00. Definitivă", se arată în decizia instanței.

Art. 39, alin (5) prevede: "Șeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de președintele României, la propunerea ministrului Apărării Naționale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcția de șef al Statului Major al Apărării poate fi numit locțiitorul acestuia sau unul dintre șefii categoriilor de forțe ale armatei".

MApN a depus la Curtea de Apel București două acțiuni în contencios administrativ având același obiect: "anulare act administrativ + suspendare decizia nr. 1.331/28.12.2018".

Cele două acțiuni au fost introduse în instanță pe 11 și 14 ianuarie, fiind repartizate judecătorilor Vasile Bîcu și Silviu Barbu.

În primul proces, reprezentanții Administrației Prezidențiale au cerut conexarea celor două dosare, susținând că cererile depuse de MApN sunt identice și nu pot fi dezbătute separat. În replică, MApN susținea că solicitările sale nu sunt identice, deoarece prima se întemeiază pe articolul 14 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, iar a doua pe articolul 15 din același act normativ. Instanța a dat dreptate MApN și a respins cererea de conexare.

Ulterior, reprezentantul MApN a anunțat că renunță în primul dosar la capătul de cerere privind anularea decretului semnat de Iohannis, iar judecătorul Vasile Bîcu a decis, pe 31 ianuarie, suspendarea decretului semnat de șeful statului.

Pe 28 decembrie 2018, președintele Klaus Iohannis a anunțat că a semnat decretul prin care îi prelungește mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leș, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la șefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administrația Prezidențială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de președintele Iohannis încalcă dispozițiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia 'șeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de președintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'".

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leș, susținea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă "s-a făcut ilegal", adăugând că "instanța este cea care va stabili" care este situația de drept.

Pe 14 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers "inoportun" și "riscant" contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Ciucă. Președintele a adăugat că "pur și simplu" propunerea ministrului Apărării a fost "nelegală".

"Propunerea ministrului a fost pur și simplu nelegală, iar o propunere pentru șeful Armatei a lipsit pur și simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată și cu o poziție importantă și în cadrul președinției noastre și în structurile militare europene și în structurile militare NATO. Ce va gândi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei țări cu care suntem aliați dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să își conteste propriul șef al Armatei? Niște acțiuni prost gândite, de tip PSD-ist", susținea atunci președintele.