Curtea Constituțională discută luni sesizarea PNL cu privire la neconstituționalitatea bugetului de stat pe 2015, printre motivele invocate fiind lipsa unei strategii fiscal-bugetare și faptul că proiectul trebuia înaintat de Guvern Parlamentului până la 15 noiembrie.
Parlamentarii PNL au sesizat în 22 decembrie Curtea Constituțională cu privire la legea bugetului de stat pe 2015, la o zi după ce a fost adoptată de Parlament, cu 339 de voturi "pentru" și 141 "împotrivă".
PNL a arătat, în sesizarea de neconstituționalitate, că proiectul legii bugetului de stat trebuia înaintat de Guvern Parlamentului până la 15 noiembrie.
"În al doilea rând, nu avem strategie fiscal-bugetară, Legea responsabilității fiscal-bugetare spune clar că trebuie să ai până la 31 iulie strategie fiscal-bugetară pentru trei ani de zile, în care să-ți stabilești clar cheltuielile cu principalii zece ordonatori de credite și să stabilești care este programul de investiții. Nu avem o asemenea strategie fiscal bugetară și din punctul ăsta de vedere este neconstituțională", a spus liderul deputaților PDL, Tinel Gheorghe, după sesizarea Curții Constituționale.
De asemenea, Tinel Gheorghe a invocat ca motiv de neconstituționalitate prevederile unui amendament adoptat la forma legii bugetului de stat pe 2015 propusă de Guvern.
"Ultimul aspect pe care noi l-am sesizat se referă la faptul că noua formulă inclusă în buget pentru echilibrarea bugetelor locale noi o considerăm ca fiind adoptată neconstituțional. În prezent, în fiecare județ se constituie un fond de echilibrare din cota defalcată din impozit pe venit, de 18,5%, și din transferuri de la bugetul de stat. Resursele astfel constituite sunt împărțite unităților administrativ-teritoriale din județ pe baza unor formule care alocă sume mai mari comunităților sărace. Modificarea stabilește un mecanism diferit de alocare a fondurilor, în primul rând se stabilesc limite de venituri pe fiecare tip de unitate administrativ-teritorială, comună, oraș, municipiu, județ, care vor fi garantate prin sistemul de echilibrare. Mai precis, dacă veniturile proprii se situează sub acele limite, sistemul de echilibrare completează diferența. La nivelul unui județ, dacă resursele din cota defalcată din impozitul pe venit de 18,5% nu sunt suficiente pentru completări, atunci se alocă de la bugetul de stat sume defalcate din TVA, cu același scop. În final, după ce unitățile administrativ-teritoriale vor fi aduse la limita prestabilită, sumele rămase se împart după criterii de tip: populație, suprafață, lungimea drumurilor publice din administrare, pe județe și în interiorul acestora. Deși aceste modificări pot părea la prima vedere în favoarea comunităților locale, există câteva probleme legate de modul de legiferare și de impactul bugetar. În prima privință, obiecțiile se referă la faptul că autoritățile locale nu au fost consultate, așa cum prevede articolul 18 din însăși Legea finanțelor publice locale. Amendamentul face ca legea bugetului de stat, care este lege ordinară, să reglementeze aspecte referitoare la Legea finanțelor publice locale, care este lege organică. (...) Iată de ce noi considerăm că modificarea sistemului de echilibrare a bugetelor locale, prin legea bugetului de stat, este neconstituțională", a explicat Tinel Gheorghe.
