Administrația Firea, acuzată că este responsabilă de poluarea aerului din București

“Gabriela Firea contestă măsurătorile de poluare a aerului din București, dar omite să spună că a promis și a eșuat să implementeze un sistem propriu de măsurare a acesteia. Gabriela Firea a eșuat, de asemenea, în implementarea unor măsuri de reducere a poluării: registrul spațiilor verzi, centura verde, măsuri speciale anti-praf, piste de biciclete, strategii sectoriale pe deșeuri. În lipsa registrului spațiilor verzi, spațiile verzi dintre blocuri continuă să dispară. Mai grav, Gabriela Firea a propus sau a autorizat dispariția a zeci de hectare de spații verzi și aglomerarea orașului prin milioane de metri pătrați construiți suplimentari” a declarat Nicușor Dan.

Sutele de PUZ-uri aprobate prin care s-au aprobat miioane de metri pătrați construibili suplimentari au dus și vor duce la supraaglomerarea orașului, congestionarea traficului și la poluare atmosferică suplimentară.

”Problema calității aerului este extrem de complexă pentru că este determinată de foarte mulți factori și extrem de importantă pentru că are un impact direct asupra sănătății oamenilor. Primăria Capitalei a dovedit în administrația Firea că este incapabilă să gestioneze această problemă nereușind să implementeze proiecte care să reducă poluarea și mai grav nici măcar nereușind să implementeze un sistem care să măsoare modul cum evoluează calitatea aerului în plan local. De mai bine de 3 ani asistăm la o pasăre a responsabilității între diferite instituții (Primăria Capitalei, Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, fiecare justificând neimplicarea sa.” a declarat Alexandru Gâdiuță, Consilier general USR, Membru în comisia pentru ecologie și protecția mediului.

 “În baza unei directive din 2008 vizând calitatea aerului, implementată în legislația română, în localitățile unde se constată poluanți cu potențial cancerigen, primăriile trebuie să adopte măsuri eficiente și cuantificabile, pentru a reduce poluarea în cel mai scurt timp cu putință. Măsurile, având la baza un studiu de aer recent, trebuie adoptate în baza unei dezbateri publice largi (organizată de primărie într-un loc accesibil publicului și în afară orelor de program) și trebuie să vizeze și categoriile vulnerabile la poluare (în special copiii).

Din datele oficiale ale Ministerului Mediului emise în 2015 și 2018, Bucureștiul este cel mai poluat oraș al României, având 5 poluanți cu potențial cancerigen în aerul respirat (benzen, oxid și monoxid de azot, particule fine 10 și 2.5). Aceleași date, dar și datele PMB, spun că benzenul este cancerigen de prim grad, iar expunerea pe termen lung, chiar la concentrații scăzute de oxid și monoxid de azot sau particule fine 10 și 2.5 determină creșterea incidenței cancerului la copii și adulți. Măsurile luate de PMB prin Planul Integrat de Calitate Aer adoptat în iunie 2018 sunt, însă, total ineficiente. PMB a identificat doar traficul rutier că principală sursă de poluare, ignorând șantierele de construcții și gropile de gunoi urbane, și nu a urmărit criteriul reducerii poluării în cel mai scurt timp cu putință (care ar fi necesitat restricționarea traficului diesel). Consecința: poluanții sunt în continuare prezenți în aerul din București, studiul INSP din 2019 privind impactul poluării asupra sănătății populației din București nu este făcut disponibil, iar cazurile de cancer par să crească la o rată alarmantă (30.000 de cazuri în 2018, comparat cu 23.000 în 2017, conform unor date ale CASMB).” A declarant Marius Petroiu, Avocat în probleme de mediu”, a transmis într-un comunicat de presă Nicușor Dan, care se semnează candidat independent la Primăria Capitalei
susținut de USR București.

Primarul general Gabriela Firea a precizat că, deși a luat măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului, nu poate fi recuperat în 36 de luni ce nu s-a făcut în „zeci de ani”.

Firea, despre calitatea aerului din București: ”Nu poți recupera în 36 de luni ce nu s-a făcut în zeci de ani”